homeslide

Vineri, 25 martie 2022, ora 10.30, în Sala de festivități a Bibliotecii Județene ”Panait Cerna” din Tulcea, str. Isaccei, nr. 16A, va avea loc evenimentul „In memoriam Panait Cerna”(26 august – 26 martie 1913) -109 ani fără el ”.

Organizatori: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea și Biblioteca Județeană Panait Cerna Tulcea

Ce spun organizatorii:

”La comemorarea a 109 ani de la trecerea în neființă, ne propunem să aducem în atenția publicului tulcean poezia lui Panait Cerna și Casa Memorială din satul natal. Sunt invitați să recite elevi de la: Seminarul Teologic Sf. Ioan Casian coordonați de prof. pr. Nicolae Justinian și Școala Gimnazială Nr. 12 coordonați de prof. Mihaela-Evelina Cernățeanu. Doamna prof. Floarea Calenic și Domnul prof. Mihai Marinache vor conferenția despre viața și opera poetului, iar organizatorii vor completa evenimentul cultural cu o expoziție de carte, prezentări și filme documentare.

La 26 septembrie 1881 se năștea în comuna Cerna, fiul învățătorului Panait Stanciof și al Mariei Tașcu, cel care va fi cunoscut în literatură cu numele de Panait Cerna. De la debutul din 17 ianuarie 1897 în revista Povestea vorbei cu poezia Sonet și până se stinge are o activitate publicistică remarcabilă. Creaţia poetică a lui Panait Cerna cuprinde pe lângă poeziile publicate în volumul din 1910, premiat de Academia Română, şi alte poezii răspândite în reviste culturale ale vremii, mai ales în Sămănătorul şi Convorbiri literare, unele adăugate postum în ediţiile următoare. Opera sa a fost întregită de studiile filozofice Lirica de idei, Eminescu şi Faust care au în vedere estetica operei literare. Prin întreaga sa creaţie, poetul, care a debutat în literatură în perioada posteminesciană şi sămănătoristă de la sfârşitul secolului al XIX–lea, se impune apoi ca un creator original, optimist până la beatitudine chiar şi în momentele tragice ale vieţii. Este elogiat de Simion Mehedinți, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu și alții. Se stinge la doar 31 de ani răpus de tuberculoză.

Aspectele cele mai importante privind viaţa şi opera poetului filozof Panait Cerna sunt ilustrate în cadrul expoziţiei documentare organizată la  Casa Memorială din Cerna în sezonul turistic.”

În perioada 18 martie – 31 mai 2022, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr. 2, publicul este invitat să vizioneze expoziția temporară intitulată ”INFERNUL LUI DANTE – ilustrat de Marcel Chirnoagă”.

Ce spun organizatorii:

”Infernul lui Dante ilustrat de Marcel Chirnoagă este titlul primului eveniment expozițional pe care Muzeul de Artă din Tulcea îl vernisează vineri, 18 martie. Expoziția include cânturi și panouri explicative ce însoțesc toate cele 21 de ilustrații ale Infernului lui Dante, realizate de către Marcel Chirnoagă. 

Lucrările fac parte din patrimoniul grafic al muzeului și sunt astfel incluse în seria de expoziții intitulată Arta din depozit.

Textele folosite provin din traducerea lui George Coșbuc, publicată într-o ediție a Divinei Comedii îngrijită și comentată de Ramiro Ortiz, la editura Polirom, Iași, 2000. 

Cunoscutul grafician român Marcel Chirnoagă (1930-2008) a ilustrat în 21 de lucrări realizate în tehnici specifice gravurii, acvaforte și acvatinta, cele mai importante aspecte ale Infernului lui Dante Alighieri, prima parte a Divinei Comedii, alegorie în versuri redactată începând cu anul 1306.

„Gravurile lui Chirnoagă ne poartă, asemenea lui Dante, într-o călătorie imaginară spre centrul pământului, trecând prin aproape toate cercurile Infernului. Devenim astfel părtași ai drumului închipuit prin lumea celor damnați și suntem invitați să reflectăm la propria existență și locul pe care fiecare privitor și l-ar revendica sau asuma”, adaugă Alice-Georgiana Fănaru, cercetător științific și realizatoare a expoziției, alături de Ana-Maria Dincu, conservator în cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” (ICEM) Tulcea. 

Vizitatorii vor primi și acces la o coloană sonoră, mai exact o listă de redare creată anume pentru această expoziție, pentru a intra în atmosfera intensă a expoziției.

Muzeul de Artă tulcean poate fi vizitat de marți până duminică, între orele 9:00 – 17:00.”

Sursa: https://artamuzeutulcea.ro/infernul-lui-dante-ilustrat-de-marcel-chirnoaga-in-expozitie-la-muzeul-de-arta-din-tulcea/?fbclid=IwAR04k7o18FdXmHrROk9h6nyU1-eB0dIE6WeucJ_0kzgznH93JAoqUSwnPq0

Casa Avramide din str. Progresului, nr.32,  invită publicul să aprecieze lucrarea ”Compoziție 2”, (placă de ceramică glazurată), aparținând colecției de artă decorativă europeană, lucrare al cărei creator este Eugen Ispir (n. 1909, Văratec, Neamț – d. 1974, București) și care este expusă ca parte a expoziției temporare dedicate autorului.

”Eugen Ispir a fost un artist complex, polivalent, care s-a afirmat printr-o tehnică interdisciplinară. Pictorul s-a născut pe 9 martie 1909 în satul Văratec din județul Neamț și a încetat din viață în iulie 1974, la București. După studiile gimnaziale de la Târgu Neamț, el a absolvit Școala Normală „Mihai Eminescu” din Botoșani și Academia de Arte Frumoase din Iași, România (Promoția 1932). Domeniile de activitate în care s-a desfășurat au fost educația, cultura și arta. Eugen a lucrat cu îndemânare pictură de șevalet, grafică, sculptură, artă monumentală, ceramică și sticlă. Ultimul deceniu de viață și l-a petrecut în regiunea Veneto din Italia, un spațiu care a inspirat și a promovat artiști de renume mondial.

Modalitatea de exprimare a lui Eugen Ispir a fost puternic influențată de creațiile artiștilor francezi, pe care le-a admirat în călătoriile lui. În demersul său artistic, maestrul a redus figurativul la forța expresivă a culorilor. Cu toate că se identifică o tendință a stilului către Fovism, Ispir s-a jucat cu volumul. A obținut chiar și un brevet de inventator pentru rășini colorate. Lucrările sale au o mare valoare plastică. Meritele omului de cultură au fost încununate cu decorații din partea unor țări în care a făcut schimburi de experiență.

Prolifica creația artistică conține cicluri tematice precum: „Drumurile și amintirile lui Ion Creangă”; „Pe urmele Unirii”; „Delta Dunării”; „Reconstrucția orașului Iași”; „Priveliști din opera lui Mihail Sadoveanu”. La acestea se adaugă: naturi statice; compoziții cu personaje, animale și păsări; compoziții istorice evocatoare ale vieții lui Ștefan cel Mare; peisaje din Paris, Veneția și Odessa; compoziții abstracte. A executat lucrări de artă decorativă și decorații murale în București, Balotești, Brașov, Galați, Slobozia și Târgu Neamț.

Lucrările lui Eugen Ispir fac parte din colecții particulare, precum și din patrimoniul cultural gestionat de instituții de cultură naționale și internaționale. În colecțiile Complexului Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea sunt 77 de bunuri culturale din etape diferite de creație.

Inspirat de unul dintre cele mai importante izvoare de cunoaștere ale istoriei, ceramica, Eugen Ispir a modelat figurine și plăci ceramice în ronde-bosse și relief scufundat. Cele 31 de plăci din Colecția de Artă Decorativă Europeană a Muzeului de Artă din Tulcea sunt lucrate din argilă. Majoritatea reprezentărilor incizate sunt definitivate prin glazurare. Culorile din compozițiile ceramice par obținute din oxizi metalici diferiți, aplicați sub formă de emulsii.

Temele tratate sunt: femeia, jocul, țăranca, procrearea, viața intrauterină, natura, animalele, păsările, universul acvatic. Formele sunt stilizate, construite cu linii predominant curbe continue și ferme, încadrate frecvent în chenare. Ritmul liniar este ușor de recunoscut. Caracterul grafic este grațios, plin de blândețe prin traseul său jucăuș.”

Sursa: https://artamuzeutulcea.ro/expozitie-de-placi-ceramice-eugen-ispir-la-casa-avramide/

Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, invită publicul să aprecieze lucrarea ”Eva” (bronz), autor Frederic Storck (1872 – 1942), lucrare care face parte din colecția de sculptură a muzeului.

”Mai tânărul frate al lui Carol şi fiul lui Karl Storck, Frederic Storck, membru al unei familii artistice de elită în perioada situată între sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea, face figură aparte în arta românească modernă atât prin creaţia sa, cât şi prin implicarea în viaţa socio-culturală a epocii interbelice. Format la Bucureşti şi München, Frederick Storck a fondat celebra grupare „Tinerimea Artistică” din care aveau să facă parte cei mai importanţi artişti români moderni şi a format împreună cu soţia sa, Cecilia Cuţescu-Storck o familie de intelectuali şi artişti care nu de puţine ori a dat tonul înnoirilor în peisajul cultural al epocii.

Stilul academist şi realismul-naturalist l-au înrâurit şi pe Frederic Storck în perioada de început a creaţiei, pentru ca la maturitate el să se îndepărteze de aceste formule, mergând pe o mai accentuată stilizare a formelor.

 Asemenea fratelui său, Carol, a lucrat statui alegorice, precum Adevărul, Industria, Agricultura, în marmură de Carrara, dar şi portretele unor personalităţi culturale şi politice: Ion Heliade Rădulescu, Alexandru Macedonski, Mihai Eminescu, Anastasie Simu, Carol I sau Regina Elisabeta. Materialul favorit al sculptorului a fost marmura, probabil pentru nobleţea cu care a reuşit să-şi reprezinte modelele şi pentru trăinicia ei. Arta lui Carol şi a lui Frederic Storck reprezintă un punct de pornire şi un reper pentru dezvoltarea ulterioară a sculpturii româneşti ce va îmbrăţişa, apoi, numeroase direcţii şi stiluri.”

 Luiza Barcan (2014)

Sursa: http://www.sculpture.ro/fisa.php?id=802

Casa Avramide din str. Progresului, nr.32,  invită publicul să aprecieze lucrarea ”Compoziție 5”, (placă de ceramică glazurată), aparținând colecției de artă decorativă europeană, lucrare al cărei creator este Eugen Ispir (n. 1909, Văratec, Neamț – d. 1974, București) și care este expusă ca parte a expoziției temporare dedicate autorului.

”Eugen Ispir îndeplinește, în fața artei sale, condițiunile esențiale estetice; ea este trecută printr-un temperament riguros, personal, cu resurse bogate și fermecătoare; ești astfel pus în situația să analizezi, să gândești și să simți – mai ales – tot ce artistul a vrut să mărturisească în limbajul abstract al formelor.

Arta lui Ispir, consistentă și solidă, aduce un suflu nou, de vigoare personală, de sănătate psihică și mai ales de originală viziune plastică.”

Lucia Saghin, ”Convorbiri literare”

Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, invită publicul să aprecieze un covor persan cu medalion și design Herati, obiect care face parte din colecția de artă decorativă orientală a muzeului și care este expus în cadrul expoziției permanente. 

Ce spun specialiștii muzeului:
”Obiectul datând din secolul al XIX-lea a fost realizat într-un atelier iranian, din lână. Meșterii țesători au creat motive geometrice inspirate din vechile desene turco-mongole. Decorul covorului cuprinde un medalion cu formă hexagonală, împodobit cu crenguțe înflorite pe fond alb. Acest tip de design – herati – a apărut inițial acum peste 500 de ani, în orașul Herat din nord-vestul Afganistanului.”

În perioada 14 octombrie -14 noiembrie 2022, se va desfășura Ediția a II-a Expoziției-Concurs – Bienala Națională de Grafică ”Constantin Găvenea”.

Organizatori: Consiliul Județean Tulcea, Liceul de Arte ”George Georgescu” Tulcea, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea – Muzeul de Artă

Partener: Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Tulcea

Condiții de participare:

– Pot participa toți artiștii care sunt membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România sau ale Uniunilor de Artiști Plastici din străinătate, precum și absolvenții și studenții academiilor de artă din țară și străinătate.

– Fiecare artist poate propune, spre selecție, un număr maxim de două lucrări, realizate între anii 2020-2022 și care nu au mai fost expuse până la data vernisajului la alte saloane naționale.

– În cadrul procedurii de selecție se vor declara admise doar lucrările cu dimensiunea maximă de 100×100 cm.

– În cadrul procedurii de selecție se vor declara admise doar lucrările realizate în următoarele tehnici specifice graficii: desen (creion, cărbune, tuș, cerneală), acuarelă, baiț, pastel, acrilic, tempera, precum și în toate tehnicile gravurii, și care au ca suport hârtia.

– Nu vor fi admise lucrări realizate în tehnici digitale ca printuri 2D sau 3D sau fotografii.

Regulamentul complet și formularul de înscriere : https://mega.nz/folder/io8AzAAC#pIvSBD9D5PeJC5QafWCZLg .

Alte detalii : https://artamuzeutulcea.ro/ , https://web.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide, https://web.facebook.com/EvenimenteArtaAvramide

Contact: arta@icemtl.ro

Vineri, 21 ianuarie 2022, ora 11.00, la sediul Primăriei orașului Hârșova, va avea loc lansarea volumului ”Planurile și prospectele Cetății Hârșova în arhive străine”, în prezența autorilor.

Prin efortul celor trei autori (Aurel-Daniel Stănică – ICEM Tulcea, Constantin Nicolae – Muzeul ”Carsium” Hârșova, și Mihai Anatolii Ciobanu), volumul reunește o serie de planuri inedite ale cetății otomane de la Dunăre.

Ce spun organizatorii:

Analiza problematicii localizării cetăților și fortificațiilor realizate de otomani pe teritoriul Dobrogei a permis, în ultimii ani, o amplă documentare, având ca principal obiectiv aprofundarea bibliografiei, cercetarea arheologică, studierea și interpretarea izvoarelor istorice, incluzând și surse cartografice. Astfel, prin proiectul Cartografia cetăților medievale dispărute sau “(Re)Mapping. Arheologia hărților” (2016), au fost valorificate datele obținute, pe parcursul mai multor decenii, în urma cercetărilor arheologice, a izvoarelor istorice descoperite recent și a celor în care sunt descrise sau apar informații despre cetățile și fortificațiile otomane din Dobrogea. Descoperirea unor planuri și prospecte, aflate în arhivele de la Kiev și Moscova, permite o analiză amplă a trecutului cetăților otomane situate de-a lungul frontierei dunărene, istoricii, și nu numai, având acum la îndemână surse care arată, printre altele, mult mai clar evoluția fortificațiilor otomane de la Hârșova, Măcin, Isaccea, Tulcea, Babadag, Constanța și Mangalia.

Astfel, a fost deschisă în istoria Dobrogei veacurilor XV-XIX o temă nouă, mai puțin cunoscută, aceea a fortificațiilor otomane.

Asemenea tuturor cetăților otomane din Dobrogea, cetatea de la Hârșova a fost prea puțin cunoscută până astăzi. În lipsa unor cercetări arheologice de amploare, doar câteva documente și acestea puse adesea sub semnul întrebării, erau singurele surse care prezentau imaginea unei fortificații puternice.

În volumul ”Planurile și prospectele Cetății Hârșova în arhive străine”  sunt prezentate câteva din planurile cetății de la Hârșova descoperite recent în arhivele de la Kiev și Moscova. Aceste documente sunt deosebit de importante fiind analizate critic în raport cu rezultatele obținute în cercetarea arheologică de până acum și comparate cu alte surse documentare pe care le avem la dispoziție. Planurile descoperite se constituie în surse de cercetare noi, originale, și permit o mai bună cunoaștere a situației fortificației de la Hârșova în perioada secolelor XVIII-XIX.

Volumul a fost publicat la Editura Mega din Cluj Napoca, în cadrul proiectului cultural co-finațat de A.F.C.N. „Land[Map]. Digitizarea peisajului” (2021). Proiectul a fost implementat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Asociația Pro Noviodunum și Asociația Eurocentrica.”

Casa Avramide din str. Progresului, nr.32,  invită publicul să aprecieze FOTOLIU – replică după stilul Louis  Philippe, realizat din lemn și țesături de bumbac și mătase într-un atelier european. Obiectul face parte din expoziția permanentă a Casei Avramide.

Stilul de arhitectură și design sub regele Ludovic Filip I (1830–1848) a fost o dezvoltare mai eclectică a neoclasicismului francez, încorporând elemente de stil neogotic și alte stiluri. A fost primul stil decorativ francez impus nu de regalitate, ci de gusturile clasei superioare franceze în creștere.

O mare parte din stil a fost preluat din personalitatea regelui însuși. Spre deosebire de predecesorii săi Bourbon, locuia la Paris și evita ceremoniile. Nu a impus niciun stil oficial.

În timpul domniei lui Ludovic Filip, formele de mobilier s-au schimbat puțin față de perioada restaurației franceze; confortul a devenit o prioritate mai mare. Mobilierul a devenit mai întunecat și mai greu. Formele scaunelor au devenit rotunjite, cu picioare curbate, iar spătarul fotoliilor s-a curbat ușor spre interior.

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Louis_Philippe_style