Evenimente

În luna APRILIE 2026, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul este invitat să aprecieze lucrarea „Mica turcoaică” de Céline Emilian.

”Sculptura te invită într-o lume a sensibilității și grației. Realizată în bronz, lucrarea surprinde delicatețea copilăriei și farmecul oriental într-o manieră expresivă și elegantă.”

”Céline Emilian (1898–1983) a fost o sculptoriță română, remarcabilă pentru portretele sale.

Céline Emilian s-a născut la Paris din părinți români și s-a format ca sculptor în studioul parizian al lui Antoine Bourdelle la începutul anilor 1920. A lucrat o perioadă ca asistentă a lui Bourdelle înainte de a se muta în România. Emilian se întorcea la Paris în fiecare an pentru a lucra, dar și-a înființat și un studio la Roma și a expus în mod regulat la Salon des Artistes Français începând cu anul 1930.

Emilian a reprezentat România la Bienala de la Veneția atât în ​​1934, cât și în 1936 și a creat sculpturi în relief pentru Pavilionul României la Expoziția Internațională de la Paris din 1937. Retrospective ale operei sale au avut loc în Parcul Stalin din București în 1957 și la Sala Dalles în 1979. Ultima expoziție a conținut aproximativ 132 de sculpturi, inclusiv busturile portret ale lui Luigi Pirandello, Alfred Cortot, Nicolae Ceaușescu și o statuie a Elenei Ceaușescu. În timpul carierei sale, Emilian a creat, de asemenea, portrete ale lui Bourdelle și Vincent d’Indy, a realizat basoreliefuri pentru Biserica Sfântul Remy din Reims și a fost însărcinată să producă 20 de statui ale unor foste regine române pentru un parc din București. Lucrarea sa din bronz din 1930, ”Angela”, se află în colecția Tate din Londra.”

Surse: https://en.wikipedia.org/wiki/C%C3%A9line_Emilian, https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide

Joi, 26 martie 2026, ora 13.30, la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din str. 9 Mai, nr. 2, va avea loc vernisajul expoziției „Cruce și lumină. Chipuri și mărturii ale credinței”, dedicată valorificării patrimoniului religios și etnografic din zona Dobrogei.

Organizatori: Episcopia Tulcii, în parteneriat cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea

La eveniment vor participa Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, clerici, reprezentanți ai instituțiilor culturale, profesori și elevi.

Ce spun  organizatorii:

”Expoziția reunește obiecte de cult din colecția Centrului Eparhial Tulcea, din bisericile istorice ale municipiului Tulcea – Catedrala „Sfântul Nicolae”, Biserica „Buna Vestire”, Biserica „Sfântul Gheorghe”, Biserica „Sfântul Grigorie Luminătorul”, Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”, precum și din colecții particulare. 

Patrimoniul expus cuprinde icoane, cruci, vase liturgice, veșminte, bedernițe și cărți de cult din secolele XIX și începutul secolului XX.

Pieselor de cult bisericesc li se adaugă elemente de artă populară cu simbolistică creștină din colecțiile Muzeului de Artă și Muzeului de Etnografie din cadrul ICEM Tulcea: icoane de vatră, crucea casei, pristornice din gospodăria tradițională, piese decorative și de port. Prin simbolistica motivelor populare care încifrează semnificaţii ale unei mentalităţi arhaice păstrate prin tradiţie, prin arta plină de fantezie şi rafinament, prin virtuozitatea execuţiei tehnice, piesele expuse constituie elemente de artă definitorie pentru creaţia noastră populară.

Sunt prezentate și câteva obiecte provenite din Orientul Apropiat, și Africa (Etiopia și Egipt), evidențiind dimensiunea universală a creștinismului.

Expoziția pune în valoare patrimoniul religios și tradițiile specifice perioadei Postului Mare și Învierii Domnului.”

Vineri, 20 martie 2026, ora 16:00, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr. 2, va avea loc vernisajul expoziției personale de pictură intitulată ”Povești ascunse”, cuprinzând lucrări ale artistului Gheorghe Coman.

Expoziția va putea fi vizionată în perioada 20 martie – 3 mai 2026.

”Expoziția reunește o selecție de 58 de lucrări realizate în tehnici specifice picturii, reprezentative pentru preocupările plastice din perioada 2015–2026 ale artistului contemporan Gheorghe COMAN.

Gheorghe COMAN (n. 1961, Valea Călugărească, jud. Prahova) este un artist plastic cu un simț cromatic deosebit, foarte activ pe scena artistică românească. Este membru al Filialei București a Uniunii Artiștilor Plastici din România și expune cu consecvență începând din anul 1997.” (Petre Teodorescu, muzeograf-coordonator al expoziției)

Sâmbătă, 7 martie 2026, la parterul Muzeului de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, vor avea loc două evenimente concepute ca un omagiu adus sculptorului Constantin Brâncuși, în anul în care se împlinesc 150 de ani de la nașterea marelui artist român:

• ora 11.30 – workshop intitulat „Semne și repere simbolice. Arta veșmântului”
• ora 14:00 – închiderea oficială a expoziției „Față în față. Începuturi”.

Workshop-ul experimental „Semne și repere simbolice. Arta veșmântului” este un proiect coordonat de artista Anca Pașa Deaconu în colaborare cu dr. Gabriela Radu, șef serviciu în cadrul Complexului Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean și profesor la Palatul Copiilor din Tulcea. Activitatea va reuni elevi ai Palatelor Copiilor din Constanța și Tulcea.

Despre expoziția „Față în față. Începuturi”: Față în față.Începuturi

Anca Pașa Deaconu (n. 1978, Cernavodă, jud. Constanța) este artist vizual și profesor de arte vizuale. Se exprimă în diverse medii: pictură, grafică, fotografie, colaj, artă video, instalație, obiect, performance. În perioada 2000-2006 a participat la realizarea mai multor ansambluri de artă monumentală (mozaic și pictură murală) pentru edificii laice și religioase. Este licențiată a Universității „Ovidius” din Constanța, Secția Pedagogia Artelor Plastice și Decorative (2004). Deține o diplomă de master de la Universitatea Națională de Arte din București, Secția Pictură (2008), iar în prezent este doctorandă la aceeași universitate. A avut peste 20 de expoziții personale și a participat la peste 100 de expoziții de grup. A fost distinsă cu mai multe premii, între care: Premiul Special al Juriului la Bienala „Ion Andreescu”, Buzău (2010) și Premiul pentru artă fotografică la Expoziția „Portret și Autoportret”, acordat de U.A.P.R. – filiala Iași (2022). Din 2005 este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Constanța Unu.

https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide

În luna MARTIE 2026, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul este invitat să aprecieze o icoană praznicară dedicată Bunei Vestiri, realizată în stil neoclasic de Gh. Ionescu, într-un atelier românesc, în secolul al XX-lea.

 Lucrarea, parte a colecției de icoane a muzeului și expusă în cadrul expoziției permanente ”Arte și influențe în Dobrogea”, impresionează prin finețea liniilor, cromatica echilibrată și execuția atentă pe suport de lemn.

Surse: https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide

Marți, 3 martie 2026, ora 17.00, la Casa Avramide (demisol) din str. Progresului, nr. 32 va avea loc evenimentul de deschidere a expoziției de artă plastică, artă decorativă și fotografie, intitulată „Armonii de primăvară”.

Expoziția face parte din seria de evenimente din cadrul programului ”Arta în comunitate”, inițiat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea, este realizată de Asociația Culturală ”Delta Arte” și reunește lucrări semnate de 15 artiști locali: Maria BANDRABUR, Valentina CĂRBUNESCU, Paula FEODOT, Paula GÎTLAN, Paul IVANOV, Gabriela MARIN, Aurelia MELCESCU, Eugenia MIHALACHE, Andrea Luiza MISTERIAN, Elena Vanessa PAVLOV, Marcela SACALOV, Ion SIROTA, Lenuța ȘTEFAN, Dorina ȚĂRANU și Iulian Răzvan Hila, cu proiectul fotografic „Tulcea în imagini”.

La eveniment vor fi prezenți Ion Dore, invitat de onoare, Sabin Penea – violonist și coordonator al proiectului educativ Delta Chamber Music Academy – precum și Grupul vocal „Zadunaiska Sici”, care vor contribui la atmosfera artistică a serii.

„Prin expoziții, evenimente culturale și proiecte artistice, ne propunem să contribuim activ la viața culturală a orașului Tulcea și să construim, pas cu pas, un ecosistem creativ bazat pe colaborare, respect și implicare”, declară reprezentanții Asociației Culturale Delta Arte.

Expoziția va putea fi vizionată până duminică, 15 martie 2026.

Despre Asociația Culturală ”Delta Arte”: Asociatia Culturala Delta Arte – prezentare

https://www.facebook.com/EvenimenteArtaAvramide

Din cauza condițiilor meteo nefavorabile, care împiedică deplasarea în siguranță a artistei Anca Pașa Deaconu, a elevilor participanți la workshopul dedicat Zilei Naționale Constantin Brâncuși și a curatorului expoziției Față în față. Începuturi (al cărei vernisaj era programat pentru azi, 19 februarie 2026, la ora 16:00) către Tulcea, cele două evenimente programate astăzi, 19 februarie 2026, se anulează!

Evenimentele vor fi reprogramate la începutul lunii martie, la o dată care va fi anunțată ulterior.

Vă mulțumim pentru înțelegere!

Joi, 19 februarie 2026, ora 16.00, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr. 2, va avealoc vernisajul expoziției ”Față în față. Începuturi”, concepută și realizată de artista Anca Pașa Deaconu, expoziție dedicată sculptorului Constantin Brâncuși la aniversarea a 150 de ani de la nașterea sa.

Expoziția va putea fi vizionată în perioada 19 februarie – 6 martie 2026.

Detalii: Față în față.Începuturi

Sursa:https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide

Marți, 10 februarie 2026, ora 16.00, la Casa Avramide din str. Progresului nr.32, va avea loc lansarea volumului „Un drum de fier prin Estul sălbatic. Dobrogea otomană în zorii capitalismului”, semnat de istoricul Constantin Ardeleanu.

”Cartea propune o analiză istorică și interdisciplinară a transformărilor Dobrogei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu accent pe modernizare, infrastructură și integrare economică. Punctul central îl constituie construcția liniei ferate Cernavodă–Constanța, un proiect esențial pentru conectarea regiunii la marile circuite comerciale europene.

Dobrogea este privită ca un spațiu aflat între marginalitate și modernitate, perceput cândva ca un „Est Sălbatic”, dar cu un potențial major de dezvoltare în contextul capitalismului emergent.

Despre autor:
Constantin Ardeleanu este cercetător științific I, habilitat, la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și la Colegiul Noua Europă din București, cu preocupări constante pentru istoria economică și socială a Europei de Sud-Est.”

Sursa: https://www.facebook.com/photo/?fbid=4236991993185882&set=a.1504304896454619

În luna FEBRUARIE 2026, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul este invitat să aprecieze „Peisaj cu fabrici”(ulei pe lemn), pictură realizată de Nicolae Vermont în anul 1895.

Lucrarea, clasată în categoria Tezaur, face parte din expoziția permanentă a muzeului ”Arte și influențe în Dobrogea”.

”Nicolae Vermont a fost un pictor și gravor român de origine evreu care mai târziu s-a convertit la religia creștină ortodoxă.

S-a născut la Bacău în familia profesorului Iosif Grünberg. Fratele său a fost traducătorul și astronomul Bernard Varvara Vermont, iar sora sa a fost actrița Lea Fanșeta Vermont, mama actriței franco-române Marioara-Aristița Ventura.

Nicolae Vermont a luat lecţii de pictură de la nimeni altul decât maestrul Nicolae Grigorescu, la numai vârsta de opt ani, pe perioada cât pictorul poposise în timpul verii la Bacău. Lecţiile acordate domnișorului Vermont au constituit, de fapt, preţul chiriei pe care i-o oferise tatăl acestuia domnului Grigorescu.

După aceasta, el a studiat la Şcoala de arte frumoase din Bucureşti, cu Theodor Aman, fiind primul student evreu al acestei instituţii, apoi la München şi la Paris. Ostil conformismului academic, Vermont s-a ataşat mişcării de înnoire a grupului pictorilor independenţi.

În 1901, Vermont se alătură grupării „Tinerimea artistică”, alături de artiști ca Ștefan Luchian, Arthur Verona și Kimon Loghi.     Gruparea  promova o artă sinceră, apropiată de realitate, în opoziție cu academismul rigid. Această asociere l-a consacrat ca un reformator al artei românești.

În pictura de peisaj, înrudit ca viziune cu Nicolae Grigorescu, Vermont a lăsat imagini din Câmpulung și din Oltenia, de un lirism pur și delicat, valorificând atât spontaneitatea și acuitatea observației, cât și virtuozitatea desenului. Atras de compoziție, a excelat în pictura de gen inspirată din viața oamenilor simpli, pe care a zugrăvit-o cu multă căldură emoțională ( „Emigranții” , „Coșarul” , „Bragagiul” ) . A fost influențat și de stilul pictorului munchenez Fritz von Uhde.

De-a lungul carierei sale, Nicolae Vermont a participat la decorarea unor biserici (pictura murală a Bisericii Sfântul Silvestru din București, biserica din Cernavodă, pe cea din Mănești (Prahova)). A pictat plafonul Palatului Kalinderu și plafonul Palatului Cantacuzino din București.

Lucrările sale religioase păstrează un stil sobru, dar elegant, influențat de Bizanț și de academism.

În creația sa din ultimii ani, a înclinat spre satisfacerea gustului unui public amator de pitoresc. Lucrările sale de gravură sunt executate cu o deosebită finețe.

Prin lucrările sale, Nicolae Vermont a demonstrat o preocupare deosebită față de soarta oamenilor din zona rurală, însă a ilustrat adesea și lumea orașului, meseriași sau muncitori. A redat cu aceeași intensitate atât bucuria zilelor de sărbătoare și a horelor de la sat cât și ipostaze ale muncii. În opera sa, el urmărește obținerea de efecte psihologice prin organizarea compozițională și trece, succesiv, prin particularitățile impresionismului german și ale celui francez.”

Surse: https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide, https://www.artmark.ro/ro/artist/nicolae-vermont?srsltid=AfmBOop2gWl4IV7zMFXNV8pnIbCdTK6xzhIqnole76VJB9mySGXkzpdT , https://radiorenasterea.ro/nicolae-vermont-mare-pictor-al-neamului-romanesc/ , https://www.facebook.com/simtireromaneasca/posts/nicolae-vermont-via%C8%9Ba-%C8%99i-opera1-date-biograficenume-complet-nicolae-vermont-n%C4%83sc/1122498933242050/ , https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Vermont