homeslide

AUGUST 2021. Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, invită vizitatorii să contemple opera „Fete la cules de fructe”- ulei/carton, aparținând colecției de pictură, lucrare al cărui creator este Rodica Maniu (n. 11 martie 1890, București – d. 14 mai 1958, București).

„În contact direct cu lumea ei, fără preconcepții, fără contrafaceri, mai mult sau mai puțin arhaizate, Rodica Maniu a știut să o înfățișeze direct, cu spontaneitate, bazată pe desavârșire tehnică, fruct al unei îndelungate îndeletniciri de bună calitate picturală…. Poezia degajată din poziția ei de artistă dă în general picturii ei farmecul adevărat trăit și transpus, care rămâne o mare lecție de arta pentru noi, colegii ei, un mesaj pentru cei mai tineri.” (M.H. Maxy)

”Fiica profesorului de drept Grigore Maniu şi a Mariei (născută Călinescu), sora scriitorului Adrian Maniu (1891–1968), Rodica Maniu studiază pictura (1905–1908) în particular cu Nicolae Vermont, apoi continuă la Académie Julian şi Académie de la Grande Chaumière din Paris, unde îi are profesori pe Lucien Simon, Charles Cottet şi René Ménard.

În 1923 s-a căsătorit cu pictorul Samuel Mützner (1884–1959), cu care locuieşte un timp la München şi Paris. Expune, pentru prima dată, la Salon des Indépendants (1910), iar din 1912 la „Tinerimea artistică”. Odată consacrată, participă la expoziţii internaţionale, cum ar fi Bienala de la Veneţia (1924) sau Expoziţia Internaţională de la Barcelona (1929), şi organizează expoziţii personale, lucrările ei fiind remarcate de criticii A. Thiébault-Sisson şi Arsène Alexandre.

Lucrează grafică, acuarelă şi ulei. Operele ei cuprind: peisagistică (Havuz la Tivoli, Peisaj-Cenzano, Peisaj din Roma, Peisaj din Corsica, Stânci la Caliacra, Capul Caliacra), imagini ale locurilor pe care le-a vizitat (Prăvălii din Damasc, Stradă din Orient, Interior de bazar la Ierusalim, Arabi, Moscheea Omar), lumea satului (Culesul bumbacului, Fete la cules de mere, Cules de vie, La vie, Şezătoare la ţară) şi portretistică (Femeie în albastru, Balerina, Femeie cu mandolină, Cântăreaţa din lăută, Portret de copil, Portret de bătrână).”

Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Rodica_Maniu

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să participați la

FESTIVALUL ”SĂPTĂMÂNA INTERETNICĂ”

Vineri, 23 iulie 2021, ora 17.00,  la Casa Avramide din Str. Progresului, nr. 32, va avea loc  conferința de presă organizată pentru lansarea oficială a proiectului și Festivalului Săptămâna Interetnică ediția a XVI-a.

În perioada 25- 31 iulie 2021, în municipiul Tulcea se desfășoară cea de- a XVI-a ediție a Festivalului Săptămâna Interetnică. Festivalul este organizat în cadrul unui proiect omonim, care beneficiază de sprijinul financiar al Consiliului Județean Tulcea, implementat în perioada 22 iunie – 1 august 2021.

”Festivalul este cofinanțat de Centrul EUdivers, Consiliul Județean Tulcea, Fundația Județeană pentru Tineret Tulcea, Asociația Psihologilor Antreprenori Tulcea. 

Sponsorii evenimentului sunt: FAN CURIER Tulcea, SABILUC AUTO și ANGEL DENT. 

Parteneriatul include, de asemenea, Centrul Cultural „Jean Bart”, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, Primăria municipiului Tulcea, Federația Comunităților Evreiești din România, Centrul Cultural Turc YUNUS EMRE din Constanța, Partida Romilor PRO EUROPA -sucursala Tulcea, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România- filiala Tulcea, Comunitatea Rușilor Lipoveni Jurilovca, Uniunea Ucrainenilor din România- filiala Tulcea, Comunitatea Armână din România, Asociația ALTONA din Cerna, Primăria comunei Ceamurlia de Jos, Asociația SFITILINA, Primăria comunei Jurilovca, Asociația Culturală Delta Dunării din Mahmudia, Uniunea Democrată Turcă din România- sucursala Tulcea, Uniunea Armenilor din România- sucursala Tulcea, Forumul Democrat al Germanilor din Tulcea, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România- organizația locală Tulcea, Uniunea Elenă din România- filiala Tulcea, Comunitatea Elenă Sulina.

Potrivit programului evenimentului, zilnic, în perioada 25-31 iulie, începând cu ora 20.00, pe scena din Piața Civică se vor desfășura spectacole artistice, al căror program este următorul: 

Duminică, 25 iulie 2021

Recitaluri:

– Ansamblul de dansuri rome „BAHTALE”- Asociația Centrul European pentru Diversitate

–  Trupa de dansuri israeliene „HAVERIM”- Federația Comunităților Evreiești din România

– Ansamblul de dansuri italiene „GJONDA”- Asociația Centrul European pentru Diversitate

– Ansamblul “PHRALIPEN” –Partida Romilor PRO EUROPA, filiala Tulcea 

Luni, 26 iulie 2021

– „Iarmarocul din Sorocinți”, adaptare după povestirea omonimă a lui Nicolai Gogol, pusă în scenă de Asociația Centrul European pentru Diversitate în parteneriat cu Ansamblul „Zadunaiska Sici” din cadrul Uniunii Ucrainenilor din România- filiala Tulcea

Marți, 27 iulie 2021

– Ansamblul de dansuri germane “DONAU”- Asociaţia Centrul European pentru Diversitate

– Ansamblul „IHOLU”- Comunitatea Armână din România-filiala Constanța

– Recitaluri:Florentina Gârțu, Elisa Scupra, Cristiana Roșca

Miercuri, 28 iulie 2021

– Ansamblul de dansuri tradiționale bulgărești “SFITILINA” din satul Vișina, comuna Jurilovca

– Grupul de dansuri megleno-române „ALTONA” din Cerna

– Ansamblul folcloric bulgăresc „ASIGA” din Ceamurlia de Jos   

Joi, 29 iulie 2021

– Ansamblul „REABINUȘKA” -Comunitatea Rușilor Lipoveni din Jurilovca    

– Ansamblul de dansuri rusești „KATIUȘA”- Căminul Cultural Mahmudia

– Recital Alexandra Listrat

– Grupul vocal „LODKA”- Comunitatea Rușilor Lipoveni din România-filiala Tulcea 

Vineri, 30 iulie 2021

-Ansamblul  de dansuri armene “BAZMAZAN”- Asociaţia Centrul European pentru Diversitate

–  Recital MELEK NURMAMBET

 –  Ansamblul de dansuri tătare  “SU DALĞALARI ”- Asociaţia Centrul European pentru Diversitate

–  Ansamblul „TUNA” – Uniunea Democrată Turcă din România-sucursala Tulcea 

Sâmbătă, 31 iulie 2021

–  Ansamblul de dansuri greceşti “TA NOÚFARA” ”- Asociaţia Centrul European pentru Diversitate

– Ansamblul „APOLLONAS”- Comunitatea Elenă Sulina

–  Ansamblul „ELLADA”- Comunitatea Elenă Sulina

–  Ansamblul HILIA PERISTERIA –  Uniunea Elenă din România-filiala Tulcea

– Ansamblul „ARTEMIS”- Comunitatea Elenă Sulina

 De asemenea, în aceeași perioadă, dar în în intervalul orar 17.00-19.00, la Casa Avramide se vor desfășura 7 ateliere menite să promoveze meșteșugurile tradiționale. Programul va include 2 ateliere de gastronomie (duminică – 25 iulie, luni – 26 iulie), pictură pe pânză (marți – 27 iulie), broderie (miercuri – 28 iulie), pictură pe lemn cu motive tradiționale tătare (joi – 29 iulie, vineri – 30 iulie, sâmbătă – 31 iulie), ebru (vineri – 30 iulie).

Atelierul de pictură tătară este realizat cu sprijinul meșterului popular tulcean Nedin Geambai iar atelierul de ebru va fi organizat de Centrul Cultural Turc Yunus Emre din Constanța.

Participarea la ateliere se va face în limita a 15 persoane, care își vor anunța intenția de participare pe e-mail-ul centruleudiverstulcea@gmail.com cu cel mult 24 de ore înainte de desfășurarea atelierului.”

Echipa EUdivers

IULIE 2021. Casa Avramide din str. Progresului, nr.32, invită vizitatorii să contemple „Compoziție 3” – placă de ceramică glazurată, ce face parte din Colecția de artă decorativă europeană a Muzeului de Artă Tulcea și este expusă în cadrul expoziției temporare dedicate lui Eugen Ispir.

”Puţini îşi mai aduc aminte de Eugen Ispir, un important pictor român dar şi  scriitor, născut pe meleagurile nemţene în prima parte a secolului trecut.  

A făcut studiile primare la şcoala din sat iar cele gimnaziale la Târgu Neamţ. Absolvă apoi Şcoala normală “M. Eminescu” din Botoşani şi Academia de arte frumoase din Iaşi, la clasa profesorului Ştefan Dumitrescu. Îşi susţine licenţa, în 1935, apoi este profesor de desen la mai multe şcoli din Bucureşti şi Giurgiu.

Trecut la “Straja ţării” (Straja Ţării (cunoscută şi sub numele de Străjeria) a fost o organizaţie de tineret ideată şi patronată de regele Carol al II-lea. A luat fiinţă în virtutea decretului-lege din 15 decembrie 1938, prin care toţi băieţii între 7 şi 18 ani şi toate fetele între 7 şi 21 de ani erau obligaţi să facă parte din Straja Ţării. A fost o organizaţie paramilitară, obligatorie, instrumentată politic şi propagandistic. Ea avea şi rolul de a contrabalansa influenţa crescândă a Mișcării Legionare în rândurile tineretului român. Nu întâmplător, Straja Ţării a adoptat un stil care cuprindea multe asemănări cu Mişcarea Legionară sau „Tineretul lui Hitler” (organizare, disciplină, simbolistică etc.).Comandantul suprem al Străjeriei era Carol al II-lea, supranumit şi „Marele Străjer”. Deviza străjerilor era „Credinţă şi muncă, pentru ţară şi rege”. Străjerii aveau o organizare elaborată şi desfăşurau diverse activităţi specifice cercetaşilor, care cuprindeau educaţie sportivă, gimnastică. Organizaţia avea propriile drapele, fanioane şi cântece străjereşti. Străjerii erau implicaţi în acţiuni de muncă colectivă, concertate de Ministerul Propagandei.) , organizaţie în care conduce revista “Cuibul nostru”. 

Debutează, în anul 1932, cu articole şi caricaturi la “Cuvântul liber”, dar colaborează şi la alte publicaţii precum Curajul , Veghea, Naţionalul Nou, Ogorul, Cuvântul Românesc, Porunca Vremii, Viaţa literară, Sfarmă Piatră, România, Curentul, Frontul, Neamul Românesc, De strajă ş. a. Şi-a completat studiile artistice la Paris şi Veneţia, în anii 1937-1938. A expus la Salonul oficial al României (1932-1939), a avut expoziţii personale la Botoşani, Piatra Neamţ, Sala Mozart, Sala Dalles. În anul 1932 a fost inspector în Ministerul artelor, iar după începerea războiului devine pictor de război. A îndeplinit şi după 1944 funcţii de răspundere în Ministerul Artelor. S-a remarcat ca “un pictor laborios prin picturi în ulei şi tempera, apropiat de maniera fovistă: culori vii, spontane, contrastante, subiectiv interpretate”, cum scria criticul de artă Mircea Deac, în “Lexiconul critic şi documentar”. 

Eugen Ispir a publicat cărţile “Zdroboleanca” (roman), la Editura Cugetarea, în 1932, şi “Străjerul din Cuibul doi”, în 1935. Unele articole ale lui Eugen Ispir au fost publicate sub pseudonul Eftimie Isochie. Pictorul a murit, în 1974, la Bucureşti.” (Nicolae SAVA)

Surse: https://zch.ro/un-pictor-si-un-scriitor-uitat-eugen-ispir/ , http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Straja_%C5%A2%C4%83rii

IULIE 2021. Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, invită vizitatorii să contemple opera „Autoportret” (pastel/carton), aparținând colecției de grafică, lucrare al cărui creator este Ion Theodorescu-Sion (n. 2 ianuarie 1882, Ianca, Brăila – d. 31 martie 1939, București). 

„Ion Theodorescu-Sion face parte din generația inovatoare de pictori de la începutul secolului al XX-lea, care propune o tematică și o tehnică modernă, raportate la naționalitatea românească.

 Studiile gimnaziale şi liceale le urmează la Brăila iar în perioada 1894 – 1897 studiază la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti. Alături de Camil Ressu, se distinge prin urmărirea înverșunată a creării unui stil național, în urma asocierii naturii – ca simbol, cu omul, drept receptor al simbolului.

 La sfârșitul anului 1904, primind o bursa  in valoare de 300 de franci, pleacă la Paris, la Academie des Beaux-Arts, unde studiază cu Jean Paul Laurens și Luc Oliver Merson. Acolo îl întâlnește pe Brâncuși. La scurt timp însă, bursa îi este anulată și este nevoit să lucreze într-o fabrică. În drumul înapoi spre țară execută pe vapor cinci portrete, care se aflau în 1971 în colecțiile Naumescu și Ionescu-Parapeanu (vezi Doina Schobel, catalog, 1971).

 Una dintre cele mai importante influențe pe care le-a resimțit estetica și gândirea artistică a lui Theodorescu-Sion (în diverse etape de creație) s-a conturat în jurul pasiunii acestuia față de simbolism (în special cel literar). Dacă această înțelegere a menirii produsului artistic venea dinspre acest fond afectiv, maniera de creație se mula și ea pe caracteristicile simbolismului, drept urmare, pentru începutul carierei, Art-Nouveau-ul devenea un stil preferat.

 În 1908, publică desene satirice în revistele umoristice din București. Anul următor expune la Salonul Oficial, iar în 1910, la Tinerimea Artistică alături de Luchian, Ressu, Segal, Petrașcu și Cuțescu-Storck. Tot în perioada respectivă participă la expozițiile permanente ale societății “Arta” și execută ilustrații pentru “Viața Socială” și “Facla”. Între anii 1911 – 1913, continuă să expună uleiuri și lucrări de grafică la Salonul Oficial și Tinerime, la care se adaugă tablourile de la Cercul Artistic și cele de la Expoziția Oficială a Pictorilor în Viață. În 1917, fondează alături de alți artiști cu idei similare, “Arta Română”, cu prima expoziție organizată un an mai târziu. Următorii ani vor fi încărcați atât de expozițiile personale, cât și cele ale Artei Române, dar și de călătorii prin țară, la Brașov împreună cu Ressu, la Curtea de Arges și pe litoralul Mării Negre cu Satmary, Iser și Dărăscu. Lucrările realizate atunci se înscriu în cea de-a doua perioadă de creație a lui Sion, când înspirația din legende, obiceiuri și tradiții populare e cât se poate de evidentă, iar pictorul își desăvârșește capacitățile de organizare în spațiu și dispunerea armonioasă a elementelor. Anul 1924 este anul de culme al acestei perioade, marcând realizarea unor opere majore.

 Ia parte la luptele din timpul războiului de întregire a neamului şi face parte dintre artiştii mobilizaţi de Marele Cartier General pentru a crea opere cu subiecte din război. În perioada interbelică, Ion Theodorescu-Sion a avut atribuțiuni de inspector al Ministerului Artelor, în direcțiunea Artelor, condusă de Ion Minulescu si a fost prieten  fidel al Şcolii de Arte din Chişinău.

Viziunea sa de basm, stilul rafinat și exigența tehnicii de desen, l-au determinat să abordeze cu o mare sensibilitate și originalitate o gamă largă de teme, strânse de-a lungul călătoriilor în spațiul românesc. Participă de asemenea, la expoziţiile de artă românească organizate la Barcelona (1929), Haga şi Amsterdam(1930), Paris(1937), New York (1939) şi face parte din grupul artiştilor care decorează interiorul Palatului Regal, actualul Muzeu de Artă al României.

Câteva din creaţiile sale sunt vândute în prezent, la cele mai mari casele de licitaţii, cu sume importante.”

Sursa: https://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/04/02/ion-theodorescu-sion/

În perioada 28 iunie – decembrie 2021, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” în parteneriat cu Primăria Municipiului Tulcea, vor desfășura proiectul „Parcul Arheologic Aegyssus VI”. Scopul proiectului este promovarea patrimoniului cultural local și a imaginii Municipiului Tulcea, precum și creșterea vizibilității în plan internațional.

Proiectul „Parcul Arheologic Aegyssus”, ajuns la a șasea ediție, se desfășoară cu finanțarea alocată din bugetul local al Municipiului Tulcea (pentru anul 2021 a fost stabilită suma de 20.000 lei) și cu cofinanțare din partea Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” și a Ministerului Culturii.

În cadrul proiectului, în perioada 01 iulie – 10 septembrie, specialiștii din cadrul ICEM vor desfășura cercetări arheologice în perimetrul fortificație antice Aegyssus, localizată în incinta Parcului Monumentul Independenței, din strada Gloriei. La săpăturile arheologice vor participa elevi de la liceele din Municipiul Tulcea.

Municipiul Tulcea se află printre puținele centre urbane din România care suprapun un oraș antic. Cele mai vechi urme de locuire identificate până în prezent în perimetrul nord-estic al localității datează din secolele III – II a. Chr., în acea perioadă a existat o așezare fortificată a populației locale getice. Prima atestare documentară a cetății Aegyssus se leagă de opera poetului Ovidiu, care în anul 12 p. Chr. menționează așezarea în una din operele sale. În decursul istoriei fortificația din Parcul Monumentului Independenței a făcut parte din sistemul defensiv de graniță al Imperiului Roman și ulterior al Imperiului Bizantin.

Primele cercetări arheologice de amploare au avut loc în anii 1970-1980 și în perioada 1994 – 1996. Începând cu anul 2015 Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” în parteneriat cu Primăria Municipiului Tulcea a reluat cercetările arheologice sistematice în cadrul proiectului „Parcul Arheologic Aegyssus”.

În perioada 18 – 20 iunie 2021,  la Cetatea Noviodunum, situată în proximitatea orașului Isaccea, județul Tulcea, se va desfășura o serie de evenimente cu participare gratuită, organizate în cadrul ZILELOR EUROPENE ALE ARHEOLOGIEI.

Organizatorii oferă publicului de toate vârstele următorul program:

”Vineri, 18 iunie

10.00 – 16.00 – Atelier de restaurare ceramică.  Invităm pe toți cei care ne vor trece pragul să învețe cum se restaureze un vas ceramic, în cadrul unui atelier tematic. De asemenea, colegii noștri vor prezenta etapele restaurării unor obiecte arheologice descoperite în cadrul săpăturilor arheologice sistematice de la Cetatea Noviodunum.

10.00 – 16.00 – “Patrimoniul cultural prin ochii copiilor”. Chiar dacă nu putem vizita propriu-zis toate aceste locuri, totuși, nimic nu poate împiedica curiozitatea noastră de a afla ceva mai mult despre Isaccea, istoria și natura ei. Expoziție de desene realizată de elevii Liceului Teoretic “Constatin Brătescu” Isaccea. 

12.00 – 13.00 – Degustare preparate tradiționale 

10.00 – 18.00 – ”La pas prin cetate”. Vizite ghidate la principalele obiective investigate arheologic la Cetatea Noviodunum 

14.00 – 18.00 – Echipa de specialiști ai sitului arheologic va prezenta rezultatele investigațiilor arheologice de la Noviodunum în cadrul unei conferințe publice “Proiectul de cercetare Noviodunum – Prezent și perspective”. 

Sâmbătă, 19 iunie

 10.00 – 18.00  – ”La pas prin cetate”. Vizite ghidate la principalele obiective investigate arheologic la Cetatea Noviodunum

10.00 – 15.00 – “Reconstituire istorică la Cetatea Noviodunum”. Prezentare de uniforme si echipament militar (Asociația Culturală Tomis Constanța)

10.00 – 18.00 – Tabăra de Arheologie (Consiliul Școlar al Elevilor Isaccea) 

14.00 – 18.00 – Echipa de specialiști ai sitului arheologic va prezenta rezultatele investigațiilor arheologice de la Noviodunum în cadrul unei conferințe publice “Proiectul de cercetare Noviodunum – Prezent și perspective”.

Duminică, 20 iunie

10.00 – 18.00 – ”La pas prin cetate”. Vizite ghidate la principalele obiective investigate arheologic la Cetatea Noviodunum

10.00 – 16.00 – “Patrimoniul cultural prin ochii copiilor”. Expoziție de desene realizată de elevii Liceului Teoretic “Constatin Brătescu” Isaccea

 10.00 – 15.00 – Tabăra de Arheologie (Consiliul Școlar al Elevilor Isaccea)

 14.00 – 16.00 – Echipa de specialiști ai sitului arheologic va prezenta rezultatele investigațiilor arheologice de la Noviodunum în cadrul unei conferințe publice “Proiectul de cercetare Noviodunum – Prezent și perspective”.

– 15.00 – Prezentare proiect ,,Restaurare şi punere în valoare a monumentului istoric Cetatea Noviodunum”, cod LMI TL-l-s-A-05804  finanțat  prin   programul Timbrul  Monumentelor   Istorice (TMI),  gestionat de Institutul Național al Patrimoniului, a desfășurat o serie de activități  în  cadrul  subprogramului   Elaborare  a  documentațiilor  tehnico – economice pentru investiții  asupra monumentelor  istorice – faza PT.

Despre Zilele Europene ale Arheologiei:

Nevoia unor astfel de acțiuni de traducere, explicare și promovare a universului arheologiei și de familiarizare a publicului nespecializat cu acest domeniu complex a primit un prim răspuns formal odată cu organizarea, în Franța, a Zilelor Naționale ale Arheologiei. Prima ediție a avut loc în 2010 la inițiativa Ministerului Culturii francez și sub coordonarea Institutului Național de Cercetări Arheologice Preventive (L’Institut national de recherches archéologiques préventives – INRAP). Sărbătoarea anuală a arheologiei s-a extins treptat, ajungând, în 2019, în alte 17 țări europene (Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Irlanda, Slovenia, Slovacia, Spania, Elveția, Regatul Unit), iar din 2020 marcăm Ziua Europeană a Arheologiei și în România.

Institutul Național al Patrimoniului a fost desemnat coordonator național al Zilelor Europene ale Arheologiei de către Ministerul Culturii din Franța și Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive (L’Institut national de recherches archéologiques préventives – INRAP), coordonatorul Zilelor Naționale ale Arheologiei în Franța încă din anul 2010. Din 2020, România este unul dintre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei invitate să preia ștafeta Zilelor Naționale ale Arheologiei, iar prima ediție a Zilelor Europene ale Arheologiei în România a fost sărbătorită prin implicarea unor instituții publice și a unui ONG cu atribuții în domeniul arheologic, și anume: Laboratorul de Arheologie „Dinu Theodorescu” din cadrul Facultății de Istorie a Universității București, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Județean Mureș, Direcția de Cultură Oltenița prin Muzeul Civilizației Gumelnița, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Asociația Pro Noviodunum.

Un istoric al cercetărilor de la Cetatea Noviodunum găsiți aici: http://www.noviodunum.ro/”

Programul și alte detalii pot fi consultate și accesând: https://web.facebook.com/MuzeuldeIstoriesiArheologieTulcea https://web.facebook.com/pro.noviodunum , NoviodunumArcheoPark, Tulcea, — None — – European Archaeology Days (journees-archeologie.fr)

În perioada 18 – 20 iunie 2021,  la Cetatea Halmyris din comuna Murighiol, județul Tulcea, se va desfășura o serie de evenimente cu participare gratuită, organizate în cadrul ZILELOR EUROPENE ALE ARHEOLOGIEI, după cum urmează:

Vineri, 18 iunie

– 12.00 – 14.00 – ”Vești de la Dunărea de Jos” – Workshop. Elevi ai Școlii Gimnaziale din Murighiol au adoptat imaginar identitatea unui personaj din epoca romană, cunoscut din surse epigrafice și prezintă, în creații literare, un sit și activitatea acestuia pe limesul dunărean. Evenimentul este destinat elevilor de gimnaziu.

Sâmbătă, 19 iunie

 10.00 – 12.00 –   Atelier de restaurare ceramică. Activitățile care urmează cercetărilor arheologice propriu-zise, vor fi exemplificate prin categoria ceramicii. După cunoașterea principiilor și metodelor utilizate de restauratori, participanții vor avea ocazia să restaureze un obiect ceramic. Evenimentul este destinat elevilor din clasele primare și gimnaziale.

14.00 – 16.00 – Atelier de modelaj. Participanții vor modela obiecte de mici dimensiuni după diverse teme de inspirație arheologică care le vor fi prezentate în prealabil. Evenimentul este destinat copiilor, preșcolarilor și elevilor din clasele primare.

10.00 – 18.00 – Tur ghidat. Participanților li se oferă un tur ghidat al zonelor cercetate arheologic. La cerere, ghidajul poate fi efectuat în limba străină (engleză sau germană). Pentru efectuarea turului în bune condiții, este recomandat ca participanții să aibă încălțăminte adecvată, precum și protecție în caz de soare sau ploaie ușoară. Evenimentul este destinat publicului larg.

Duminică, 20 iunie

10.00 – 18.00 – Tur ghidat. Participanților li se oferă un tur ghidat al zonelor cercetate arheologic. La cerere, ghidajul poate fi efectuat în limba străină (engleză sau germană). Pentru efectuarea turului în bune condiții, este recomandat ca participanții să aibă încălțăminte adecvată, precum și protecție în caz de soare sau ploaie ușoară. Evenimentul este destinat publicului larg.

(DIN MOTIVE OBIECTIVE (VREME NEFAVORABILĂ ETC.), PROGRAMUL ACTIVITĂȚILOR POATE SUFERI MODIFICĂRI DE ULTIMĂ ORĂ. PROGRAMUL ACTUALIZAT POATE FI CONSULTAT ACCESÂND: https://web.facebook.com/Arheologie-la-Murighiol-103204175148233 sau

 https://journees-archeologie.fr/c-2021/lg-en/romania/fiche-initiative/11530/Cetatea-Halmyris?fbclid=IwAR1YbE-8JQ0Y9nzAfWn4BA4f7CeLM_Q3I6kCVbfPc-HehVqsLg_frRNKsVs )

Activitățile se încadrează în Proiectul “Parcul arheologic Halmyris-Murighiol. Conservare-restaurare și punere în valoare a Cetății Halmyris”,  cod TL-I-m-A-05844.01, implementat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea și finanțat prin Institutul Național al Patrimoniului, în cadrul programului Timbrul Monumentelor Istorice, subprogramul Elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru intervenții asupra monumentelor istorice, pentru proiecte care au ca scop protejarea și promovarea monumentelor istorice.

Despre Cetatea Halmyris: Cercetările arheologice (începute în 1981) au reperat 3 mari perioade de locuire: getică (sec. IV – I a.Chr.), greacă, când a primit numele grecesc Halmyris; romană timpurie (sec. I – III p.Chr.), când a fost construită prima fortificație din piatră, stație a flotei dunărene Classis Flavia Moesica si cand e atestat vicus classicorum (sat al corăbierilor); romană târzie (sec. IV – VII p.Chr.), de cand se păstrează spectaculoase monumente de arhitectură militară, civilă și religioasă în punctul numit ‘La Cetate’. Deosebit de importantă pentru perioada târzie de locuire este bazilica episcopală în cripta căreia au fost descoperite rămășițele primilor martiri dobrogeni: Epictet și Astion.

”ZILELE EUROPENE ALE ARHEOLOGIEI” răspund nevoii unor acțiuni de traducere, explicare și promovare a universului arheologiei și de familiarizare a publicului nespecializat cu acest domeniu complex.  Prima ediție a avut loc în 2010 la inițiativa Ministerului Culturii francez și sub coordonarea Institutului Național de Cercetări Arheologice Preventive (L’Institut national de recherches archéologiques préventives – INRAP). Sărbătoarea anuală a arheologiei s-a extins treptat, ajungând, în 2019, în alte 17 țări europene (Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Irlanda, Slovenia, Slovacia, Spania, Elveția, Regatul Unit), iar din 2020 marcăm Ziua Europeană a Arheologiei și în România.” 

Surse: https://web.facebook.com/Arheologie-la-Murighiol-103204175148233 , https://journees-archeologie.fr/c-2021/lg-en/romania/Home , https://www.romaniapozitiva.ro/romania-internationala/%E2%8F%A9-start-inscrieri-pentru-zilele-europene-ale-arheologiei-19-21-iunie-2021/

Vineri, 18 iunie 2021, ora 18.00, la Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării din str. 14 Noiembrie, nr. 1 va avea loc lansarea volumului ”PIATRA DE ZAHĂR”, a cărui autoare este Iris Alexandra Vavilov.

“Dacă alegi să citești „Piatra de zahăr”, vei avea ocazia să cunoști un „copil” care evoluează odată cu lectura. Iar dacă vrei să înveți câte puțin din spiritualitate, psihopatie sau filosofie, într-o manieră comică și realistă, ușor de citit, cartea ți se va potrivi ca o mănușă! În carte vei găsi 57 de povești care te vor ajuta să fii dulce ca zahărul și tare ca piatra. Cartea este destinată tuturor vârstelor și tuturor oamenilor care vor să spună „stop” pentru câteva momente și să se aventureze împreună cu Amy într-o lume văzută din prisma mea.

    Te invit să descoperi lumea creată de mine în „Piatra de zahăr”!”

                                                                                                                                                                                         Iris Alexandra Vavilov

Iris Alexandra Vavilov are 17 ani. Este elevă în clasa a X-a la Liceul Teoretic “Grigore Moisil” din Tulcea și membră a Organizației de Tineret CELISEA. A participat la mai multe concursuri și olimpiade naționale și internaționale, și-a găsit timp și pentru activități de voluntariat.

În tulburele și dificilul an 2020 a scris prima ei carte care reunește 57 de povești și pe care a intitulat-o ”Piatra de zahăr”.

Despre efortul de a scrie, autoarea spune: “La o carte muncești nu doar cu mintea, ci și cu inima. E greu, foarte greu să scoți din tine stările și să le pui la microscop, să le examinezi ca pe un pacient oarecare, deși știi că sunt parte din tine…”

IUNIE 2021. Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, invită vizitatorii să contemple opera ”Compoziție (Ciclul Flori Sufletești)” (ulei/carton), aparținând colecției de pictură, lucrare al cărui creator este Hans Mattis-Teutsch (n. 13 august 1884, Brașov- d. 17 martie 1960, Brașov).

„Ţelul meu este: prin mijloace picturale şi plastice să creez opere abstracte.”

                                                                                                                                                               Hans Mattis-Teutsch

De origine maghiară şi germană, Hans Mattis-Teutsch a urmat Şcoala Naţională de Arte Frumoase în Budapesta şi Academia Regală de Arte Frumoase din München, oscilând în arta sa între art nouveau, post-impresionism şi fauvism, expresionism abstract, figurativ stilizat şi constructivism.

 Prima expoziţie personală semnată Mattis-Teutsch a avut loc în 1920, la Bucureşti, unde expune pictură, sculptură şi linogravură, fiind bine primită de criticii de artă, chiar admirat pentru cutezanţa de a expune lucrări în stil expresionist. „Mattis Teutsch sau nu cunoaşte deloc publicul nostru, sau are curajul de a înfrunta cu conştiinţa şi entuziasmul celui cu credinţa puternică în succesul ideilor sale, – criticile unui public nepregătit şi foarte pătimaş în judecata sa unilaterală.” (Sigmund Maur) Mai târziu însă, în 1929, se pare că publicul înţelege arta lui Mattis-Teutsch: „lucrările acestui artist sunt atât de aproape de sufletul nostru contemporan încât nu se poate ca, odată ce am luat contact cu ele, să nu le pricepem.”

 Reprezentant de seamă al avangardei în România, Mattis-Teutsch a fost activ în grupul Contimporanul (revista de avangardă, 1922), alături de Victor Brauner, M.H. Maxy şi Marcel Iancu, precum şi în grupul Das Ziel din Braşov. După perioada avangardistă alături de grupul Contimporanul, se orientează spre arta figurativă, definindu-şi un nou stil, mai aproape de suprarealism, numit „realism constructivism”.

Înclinaţia lui către ideologia socialistă l-a determinat să încerce crearea unei arte sociale, aşa cum apare aceasta definită în Kunstideologie (1931), revistă editată de el în Braşov. Mattis-Teutsch se înregimentează cu convingere în rândurile socialiştilor, el manifestând o adeziune asumată şi radicală la socialism. Aceasta este faza artistică realist-socialistă, când lucrările lui abundă în tematică socialistă: Gesturile muncii, Muncitori fizici şi intelectuali, Compoziţie-Atitudini. Oricum, fenomenul Mattis-Teutsch de îmbrăţişare a socialismului nu este singular în arta românească a vremii, acest lucru fiind direct influenţat de contextul social-politic al epocii.

 În pictură, Mattis-Teutsch a creat două cicluri expresionist abstracte, cu modulaţii muzicale, Empfindungen (Senzaţii) şi Seelenblumen (Flori sufleteşti), iniţiate în jurul anului 1918 şi care se încheie în 1924. Atât în pictură, cât mai ales în sculptură, Mattis-Teutsch s-a arătat interesat mai mult de corpul uman, rămânând aproape „insensibil” la natură şi peisaj, arta lui fiind de multe ori caracterizată drept „decorativă”.

IUNIE 2021. Casa Avramide din str. Progresului, nr.32, invită vizitatorii să contemple „Bahut” (Credență), obiect de mobilier ce face parte din Colecția de artă decorativă europeană.

Exponatul, specific secolului al XIX-lea este realizat din lemn de tei, stejar și brad cu accesorii metalice și este un dulap a cărui funcționalitate era cea de depozitare a veselei și tacâmurilor.