homeslide

Sâmbătă, 28 mai 2022 și Duminică, 29 mai 2022, se va desfășura în Tulcea prima ediție a evenimentului „Souvenir de Tulcea. Zilele Centrului Vechi”, menit să pună în valoare orașul vechi și cosmopolit de la porțile Deltei.

Inițiatorul acțiunii este Asociația Centrul European pentru Diversitate.

Parteneri:: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea , Liceul de Arte „George Georgescu”, Fundaţia Judeţeană Pentru Tineret Tulcea, Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei”,  Primăria Municipiului Tulcea și Consiliul Județean Tulcea.

Echipa de parteneri a avut în vedere crearea unui eveniment public, ce se doreşte să devină o tradiţie locală anuală, desfăşurată în ultimul week-end din luna mai. Prin stabilirea unei perioade fixe de desfăşurare, se va favoriza includerea evenimentului în calendarele anuale ale entităţilor partenere, atragerea altor parteneri locali şi creşterea numărului de participanţi (localnici şi turişti) la un demers cultural menit să pună în valoare potenţialul cultural şi istoric al municipiului Tulcea.

Pentru a permite replicarea anuală evenimentului, s-a avut în vedere utilizarea unor resurse financiare limitate, prin angrenarea unor instituţii şi organizaţii active deja în domeniul cultural, ce deţin cea mai importantă resursă – factorul uman, reprezentat, în cadrul demersului de faţă, de artişti profesionişti sau în devenire, voluntari, personal cu expertiză în promovare sau organizarea de activităţi publice.

Pornind de la situaţia curentă, a celor mai importante repere arhitectonice, reprezentative pentru Tulcea veche, activităţile  din data de 28 și 29 mai se vor desfăşura pe strada Progresului (sectorul cuprins între fosta casă Borş şi Catedrala Sf. Nicolae), în incinta Casei Avramide şi la Muzeul de Artă (fost sediu administrativ al municipiului şi judeţului Tulcea).

Pentru a creşte gradul de conştientizare al cetăţenilor municipiului Tulcea, cu privire la istoria comunităţii, activităţile vor viza toate palierele de vârstă.

Activități

Ateliere de creație. în zilele de 28 şi 29 mai, în intervalul orar 10.00-11.30, în incinta Casei Avramide, ateliere de creaţie, coordonate de doamna Daniela Iacoblev-Barău, în cadrul cărora cei mici vor fi familiarizaţi cu arhitectura celor mai importante clădiri din centrul istoric şi cu vestimentaţia de epocă.

Accesul la ateliere este gratuit, vârsta minimă a participanților este 5 ani iar grupele de participanți vor fi de maximum 20 de persoane. Doritorii se pot înscrie transmițând un mesaj pe  mailul centruleudiverstulcea@gmail.com, până joi, 27 mai 2022.

Spectacol de teatru stradal, recital de muzică de epocă

Sâmbătă, pe data de 28 mai, începând cu ora 17.45,  se va face turul străzii Progresului, începând cu casa Ștefan Borș.  Activitatea va evidenţia personajele importante ce au locuit sau profesat pe strada Progresului: prof. Motomancea, ing. Ştefan Borş, mitropolitul Nichifor de Carpat, industriaşul Alexe Avramide. Începând cu ora 18.00, în curtea casei Avramide va fi prezentat spectacolul de teatru stradal „Serată la Avramide”. Spectacolul este realizat de voluntari EUdivers și CELISEA și va include  momente coregrafice (cadril) și un colaj de romanțe, interpretat de tânăra Alexandra Nedelcu.

Concert susținut de elevi și profesori ai Liceului de Arte ”George Georgescu”

Sâmbătă, 28 mai, începând cu ora 18.30, la Casa Avramide – parter, se va desfășura un concert,  ce va pune în valoare secolul XIX prin intermediul talentaților elevi și profesori ai Liceului de Arte „George Georgescu” din Tulcea. Recitaluri din program :  Antonia Manolache (coordonator – prof. Roxana Sava); Mia Pericleanu (coordonator – prof.  Corina Stepanschi);  Alexandra Tudor (coordonator – prof. George Manea, acompaniză prof. Gabriel Pinter);  Sofia Pahom Grigore (coordonator – prof. Roxana Sava);  Tiberiu Moscu (coordonator – prof. Rodica Raican);  Mirela Stavre (coordonator – prof. Petruța Buta, acompaniază prof. Corina Stepanschi);  Cristina Doroșencu-Cojman (acompaniază prof. Svetlana Doroș); Trio: Diana Amelian (coordonator- prof. Maria Lupu), Amalia Ungureanu, Teodora Fronescu;  Bianca Savin (coordonator-prof. Petruta Buta, acompaniază prof. Corina Stepanschi);  Teodora Fronescu (coordonator- prof. Rodica Raican);  Muzica de cameră: Diana Amelian, Amalia Ungureanu, Daniel Paladini, Teodora Fronescu (coordonator- prof. Maria Lupu); Muzică de cameră: Ayana Cărare, Ana Maria Chiriță, Maria Gheba, Dragoș Vlădeanu (acompaniază prof. Gabriel Pinter)

Concert extraordinar al Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”

Duminică, pe 29 mai 2022, de la ora 17.00, Muzeul de Artă din municipiu va găzdui un concert extraordinar al Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”. Sub bagheta dirijorului Aurelian Croitoru și sub coordonarea maestrului Ștefan Coman, orchestra și soliștii Ansamblului vor oferi tulcenilor dovada polivalenței lor, interpretând, nu folclor tradițional ci muzică ce evocă parfumul vremurilor de altădată.

Accesul la spectacolele de sâmbătă, 28 mai, ora 18.30 și duminică, 29 mai, ora 17.00, se va face în baza unei invitații. Invitațiile pot fi ridicate începând de marți, 24 mai 2022, de la muzeele ce găzduiesc cele 2 evenimente – Casa Avramide (pentru spectacolul de sâmbătă) și Muzeul de Artă (pentru spectacolul de duminică).

Sursa: Asociația Centrul European pentru Diversitate

Sâmbătă, 4 iunie 2022, la ora 15.00, la Casa Avramide din str. Progresului nr. 32, va avea loc vernisajul expoziției temporare intitulate ”Frumusețea va salva lumea”, expoziție care cuprinde lucrări ale artistei Dana Simion.

Expoziția va putea fi vizitată în intervalul 4 – 20 iunie 2022.

”Prin pictură mă exprim liber, captând sentimentele și trăirile mele pe pânză, trecând realitatea prin propriul meu filtru, mesajul rămânând în ochiul privitorului.” (Dana Simion)

Absolventă în anul 2002 a Universității Naționale de Artă București, Facultatea de Arte Plastice și Decorative, secția Pictură, artista Dana Simion are o bogată activitate expozițională.

Lucrările sale au fost expuse atât în expoziții personale, cât și în expoziții de grup, atât în țară, cât și în străinătate, încă dinainte de a-și fi luat atestatul în pictură, în urma absolvirii Liceului de Artă din Suceava, în 1995.

”Pictura mă face să mă simt liberă. Constrângerile dispar; pot fi eu însămi.”, spune Dana Simion care, combinând diferite medii – inclusiv pictura și desenul, și experimentând cu o gamă largă de metode, compune picturi expresive abstracte și figurative care atrag privitorul în povestea și spiritul lor.

Surse: http://danasimion.com/ro/ , https://www.singulart.com/en/artist/dana-simion-2495

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să vizionați

VALORI ALE PATRIMONIULUI MUZEAL – FLORI DE MINĂ –

Centrul Muzeal Eco-Turistic ”Delta Dunării” din str. 14 Noiembrie, nr. 1 bis, invită publicul să vizioneze expoziția temporară intitulată ”VALORI ALE PATRIMONIULUI MUZEAL – FLORI DE MINĂ”.

Expoziția cuprinde câteva piese de excepție din colecția de geologie a muzeului, flori de mină.

Florile de mină sunt îndeosebi sulfuri metalice și carbonați, renumite mai ales prin perfecțiunea formelor cristalografice și prin culoare. Ele se găsesc la loc de frunte sub titlu de exemplare rare, în colecțiile de specialitate din marile muzee ale lumii. Cele mai frecvent întâlnite minerale sunt: cuarțul, stibina, galena, calcopirita, plumbozitul, calcita, baritina, ghipsul.

Sâmbătă, 14 mai 2022, începând cu ora 17.00, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea își aduce contribuția, alături de muzeele din România și din alte țări europene, la evenimentul NOAPTEA MUZEELOR, aflat la a 18-a ediție.

Evenimentul, inițiat de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța și patronat în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor ”contribuie la conturarea identității noastre culturale europene”[i].

Anul acesta, Muzeul de Istorie și Arheologie, Centrul Muzeal Eco-Turistic ”Delta Dunării” și Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean (Muzeul de Artă și Casa Avramide) vor fi gazdele acestui eveniment.

Muzeele vor fi deschise între orele 17.00 și 23.00, ultima intrare la ora 22.30.

ACTIVITĂȚI

Muzeul de Istorie și Arheologie

• Vizitarea expoziției permanente care propune o incursiune în istoria nord-dobrogeană , precum și a expozițiilor temporare
• Prezentarea celor mai noi descoperiri realizate în cetățile antice și medievale din Nordul Dobrogei
• Observare pete solare, Lună și deep sky (nebuloase, roiuri de stele, stele duble etc.) împreună cu membrii Asociației Societatea Științifică „Orion” Tulcea

            ACCES: GRATUIT

Centrul Muzeal Eco-Turistic ”Delta Dunării”

• Vizitarea expoziției permanente care prezintă elemente caracteristice patrimoniului natural existent în Rezervația Biosferei Delta Dunării și acvariul, precum și a expozițiilor temporare

             ACCES: GRATUIT

Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean

• Vizitarea expozițiilor permanente și temporare de la Muzeul de Artă și Casa Avramide

ACCES: GRATUIT

• Concert ”Amadeus, Amadeus” realizat de către soprana Florența Nicoleta Marinescu, ca parte a unui parteneriat între Universitatea „Ovidius” din Constanța, Facultatea de Arte, Centrul de Cercetare Științifică și Creație Artistică „Euxin” și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea. Interpretează studenții: Ștefan Acsinte, Cristina Constantin, Manuel Bălănică, Ionuț Orodel. Își dau concursul: Anca Săftulescu, Dana Trifan-Enache, Vasile Gherghilescu, Radu Făgărășan. Concertul se va desfășura la parterul Casei Avramide, în zona expoziției permanente.

Concertul este planificat a începe la ora 18:00.

ACCES: GRATUIT

• Atelier „Tulcea de Altădată” la Casa Avramide. Evenimentul presupune organizarea, la demisolul Casei Avramide, a unui atelier tematic ce își propune familiarizarea vizitatorilor interesați, printr-un joc de tip puzzle, cu acele spații din Tulcea veche (clădiri, străzi) care nu mai există astăzi. Ghizi ne vor fi lucrările de grafică realizate de către artistul tulcean Constantin Găvenea ce vor fi expuse în zona atelierului, pe panouri. Atelierul poate susține un număr de minim 200 de participanți care vor recompune puzzle-uri inspirate din lucrările de grafică ale artistului.

ACCES: GRATUIT

Treasure Hunt digital de Noaptea Muzeelor. Societatea Ştiinţifică „ORION”(SSO), prin membrii echipei de robotică River Wolves din Tulcea, colaborează pentru a treia oară cu ICEM în vederea desfășurării unei Căutări de comori, de data aceasta cu trasee și indicii din patrimoniul muzeelor, cu ocazia evenimentelor din Noaptea Muzeelor. Colaborările anterioare, din iunie, respectiv septembrie 2021, au adunat peste 200 de participanți la Căutarea de comori. Așadar, odată înscriși membrii fiecărei echipe, aceștia au avut acces prin intermediul smartphone-ului la un traseu cu indicii ce i-au purtat pe străzile tulcene și i-au ghidat în zone în care voluntarii River Wolves i-au așteptat pentru desfășurarea de diverse activități scurte, de divertisment. Înscrierile s-au făcut la Casa Avramide, iar circuitul a început și s-a încheiat în curtea Casei. Pentru Noaptea Muzeelor însă, punctele de plecare vor fi multiple, câte unul în fiecare muzeu participant (Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea, Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării, Muzeul de Artă Tulcea și Casa Avramide).

ACCES: Înscrierile se fac pe loc, la oricare dintre muzee, pe baza unei sume modice.

Sumele strânse pe parcursul acestei activități de membrii Asociației Societatea Științifică ORION vor fi direcționate către UNICEF.

Parteneri: Universitatea „Ovidius” din Constanța; Centrul de Cercetare Științifică și Creație Artistică „Euxin”; Asociația Societatea Ştiinţifică „ORION”(SSO); Echipa de Robotică ”River Wolves” a Liceului Teoretic Grigore Moisil Tulcea; Asociația de Dezvoltare Regională Aegyssus (ADRA)

Parteneri media: Agerpres, Orașul-Tulcea, ATV, info-delta.ro, TLNEWS, Tulcea Noastră, Delta Dunării News, Interact Tulcea, la Tulcea.ro, Zig-Zag, Dobrogea-News, Delta Tulcea, Ordinea Zilei, Tulcea Online, Ziarul de Tulcea, Infotulcea.ro, Litoral Tv, Radio România Constanța, RNMR

[i] Sursa citată: https://noapteamuzeelor.org/noaptea-europeana-a-muzeelor/

Casa Avramide din str. Progresului, nr.32,  invită publicul să aprecieze Canapea de salon, replică după stilul Ludovic al XV-lea, realizată la începutul secolului XXI, din lemn și țesătură de mătase. Obiectul face parte din expoziția tematică permanentă a Casei Avramide.

” Stilul Louis Quinze s-a dezvoltat în Franţa în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, sub domnia regelui Ludovic al XV-lea. Stilul este recunoscut pentru rafinamentul formelor şi decorurilor, prin jocul liniilor elegante ale decoraţiunilor. Se observă o îmblânzire a formelor rigide ale stilului precedent, Ludovic al XIV-lea.Eticheta dură din perioada Regenţei se schimbă cu o atmosferă relaxată şi jucăuşă. Coafurile uşoare şi pudrate, decolteurile şi talia de viespe, fusta foarte amplă erau caracteristice acestei perioade (fotoliile aveau braţele special retrase pentru a încăpea această fustă).Costumul bărbaţilor devine simplu şi elegant, realizat din mătase de diferite culori. Se purtau panglici la gât şi se practica machiajul şi la bărbaţi, pentru a masca ridurile.La curtea lui Ludovic al XV-lea, parfumul se schimba zilnic, iar esenţele preferate erau ambra şi bergamota.

 Pentru prima dată, interiorul era privit ca un întreg, tinzându-se spre combinarea armonioasă a decorului pereţilor, podelei şi mobilei. Forma monumentală se pierde pentru a se însuşi alta nouă, ce înmuia, rotunjea şi înnobila. 

 De cele mai valoroase lucrări ale acestei perioade sunt legate nume celebre, precum cele ale pictorului François Boucher, sculptorului, pictorului şi decoratorului Jean Louis Ernest Meissonier, artizanului german J. F. Oeben, căruia îi aparţin complicate marchetării florale, şi, desigur, Pierre Migeon, favoritul lui Madame de Pompadour. Gama completă de tehnici decorative era reprezentată de marchetărie policromă, sculpturi, medalioane din porţelan de Sèvres, intarsii din lemn, metal, sidef, fildeş, precum şi lăcuirea în stil oriental (tehnica numita “coromandel”, specifică artei chineze, era un procedeu laborios, constând în sculptarea unei răşini organice, care se aplica şi se modela în cinsprezece până la douăzeci de straturi succesive. Pe suprafaţa finală se contura modelul, folosind tipare imprimate pe hârtie de orez, după care se adăugau culorile).Aplicarea ornamentelor din bronz aurit, alături de metalele funcţionale, precum mânere, încuietori sau plăci de blazon, era la modă în această perioadă.

 Stilul de mobilier Louis Quinze înlătură formele rigide, geometrice din construcţia mobilei, reprezentând barocul târziu considerat reprezentativ pentru curtea regală. Acest stil scoate în evidenţă structura lemnoasă a mobilei, liniile curbe ale acesteia.Se utilizează nucul, fagul, stejarul, paltinul, mahonul, palisandrul, mogdalkul, trandafirul în culori naturale sau vopsit. Peste lemn se aplică lac care conferă strălucire pieselor de mobilier, iar tehnicile de bază în decorare sunt sculptura, intarsia, marchetăria, aurirea suprafeţelor.

 Ornamentele specifice sunt cochiliile de scoici, ghirlandele de flori şi frunzele delicate, lujerele cu frunze şi fructe.Scaunele au picioarele uşor curbate, în formă de picior de căprioară, iar canapelele sau şezutul şi spătarul tapiţate, cu scheletul vizibil. Patul nu mai are baldachin, ci doar o consolă peste care se montează perdele sau draperii. Ludovic al XV-lea se caracteriza iniţial prin preluarea de elemente din perioada Romei antice, pentru ca în cea de a doua etapă a sa să fie vizibile influenţele din Grecia antică.Mobilierul din această perioadă renunţă la liniile curbe, revenind la simetrie atât în domeniul arhitecturii, cât şi al ornamentelor. Liniile fluente, continue, atât de utilizate în perioada barocă, dispar, locul lor fiind luat de formele geometrice. Mobilierul Ludovic XV are tendinţe spre forme miniaturale, iar ornamentele rezultă dintr-o îmbinare de elemente romane, greceşti, egiptene şi chinezeşti. Într-un interior decorat în acest stil se vor observa vulturi romani, capete de berbec, cornuri ale abundenţei, dar şi tolbe cu săgeţi, torţe aprinse, flori de câmp aşezate în coşuri sau împletite în ghirlande şi coroniţe. Toate piesele de mobilier sunt sculptate şi pictate, fiind apoi aurite.”

Sursa: https://restauraremobila.wordpress.com/2011/12/20/stilul-ludovic-al-xv-lea/

Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, invită publicul să aprecieze lucrarea ”Fata de la Dunăre”(xilogravură în culori pe hârtie albă, 8/10,), realizată în 1964 de către Eva Cerbu (1924 – 2008).

Lucrarea face parte din colecția de grafică a muzeului și va putea fi vizionată numai în luna mai.

 ”Elevă a lui M. H. Maxy, pe tot parcursul existenței claselor de desen și pictură conduse de el în anii 40, Eva Cerbu, născută Siegler, a asimilat și dezvoltat principiile esențiale, moderne ale învățământului acestui pictor avangardist. Pentru formarea sa au avut importanță, de asemenea cursurile de specializare urmate sub conducerea lui Al. Ciucurencu în anii ’50.

  Eva Cerbu rămâne în primul rând ca portretistă, nu în sensul neaparat al referirii la anumite persoane cunoscute, ci ca făuritoare a unei lumi populate de ființe, care, oricât de imaginare ar fi, fac parte din lumea experienței sale și, în cele din urmă, se integrează și în a noastră. Peisajele tratate în imaginile sale sunt strâns legate de făpturile portretizate de ea și nu pot fi judecate decât în raport cu ele. Figurile sale au osatura constructivă a geometrizării moderne, îmbinată cu singularizarea tipurilor și universurilor lor sufletești. Translația de la pictura in ulei – pe care o abandonează relativ repede – la gravura în lemn și linoleum, se sprijină pe caracterizări în conture abrupte, colțuroase, sintetice, amintitoare ale gravurii expresioniste germane. În perioada deplinei maturizări, desenul ei se îmbogățește cu noi tipuri de delimitare a volumelor, mai învăluitoare, integrând direcții mai ample, venite în sprijinul unor portretizări cu înclinații meditative și definiții bogat nuanțate. Folosind un amalgam cu totul personal de tehnici – pastel, pastel gras, tuș, guașe, tempera, cărbune – ea creează o magmă picturală de rară expresivitate în materialitatea ei originală, concurând din plin la configurarea universului său personal. Figurile Evei Cerbu rămân prezențe puternice, greu de înlăturat, cu gânduri și stări de spirit indefinibile și totuși cu mare impact asupra privitorului. Ele nu pot fi uitate.”

Sursa: https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/eva-cerbu-august-1924-mai-2008-3090295

Vineri, 8 aprilie 2022, ora 18.00, la Casa Avramide (demisol) din str. Progresului, nr.32, va avea loc vernisajul expoziției ”O PASIUNE ÎN CULOARE”, expoziție personală care marchează debutul ca artist plastic amator a Doamnei Dr. Ing. Prof. Anișoara Ivanov.

Expoziția va fi putea fi vizitată în perioada 8 – 24 aprilie 2022.

Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, invită publicul să aprecieze o lucrare care face parte din colecția de icoane a muzeului, intitulată ”Buna Vestire” (tempera/lemn și foiță de aur), icoană în stil postbizantin realizată într-un atelier lipovenesc.

Casa Avramide din str. Progresului, nr.32,  invită publicul să aprecieze lucrarea ”Pasăre” (ceramică glazurată), aparținând colecției de artă decorativă europeană, lucrare al cărei creator este Eugen Ispir (n. 1909, Văratec, Neamț – d. 1974, București) și care este expusă ca parte a expoziției temporare dedicate autorului.

”Eugen Ispir a fost un artist complex, polivalent, care s-a afirmat printr-o tehnică interdisciplinară. Pictorul s-a născut pe 9 martie 1909 în satul Văratec din județul Neamț și a încetat din viață în iulie 1974, la București. După studiile gimnaziale de la Târgu Neamț, el a absolvit Școala Normală „Mihai Eminescu” din Botoșani și Academia de Arte Frumoase din Iași, România (Promoția 1932). Domeniile de activitate în care s-a desfășurat au fost educația, cultura și arta. Eugen a lucrat cu îndemânare pictură de șevalet, grafică, sculptură, artă monumentală, ceramică și sticlă. Ultimul deceniu de viață și l-a petrecut în regiunea Veneto din Italia, un spațiu care a inspirat și a promovat artiști de renume mondial.

Modalitatea de exprimare a lui Eugen Ispir a fost puternic influențată de creațiile artiștilor francezi, pe care le-a admirat în călătoriile lui. În demersul său artistic, maestrul a redus figurativul la forța expresivă a culorilor. Cu toate că se identifică o tendință a stilului către Fovism, Ispir s-a jucat cu volumul. A obținut chiar și un brevet de inventator pentru rășini colorate. Lucrările sale au o mare valoare plastică. Meritele omului de cultură au fost încununate cu decorații din partea unor țări în care a făcut schimburi de experiență.

Prolifica creația artistică conține cicluri tematice precum: „Drumurile și amintirile lui Ion Creangă”; „Pe urmele Unirii”; „Delta Dunării”; „Reconstrucția orașului Iași”; „Priveliști din opera lui Mihail Sadoveanu”. La acestea se adaugă: naturi statice; compoziții cu personaje, animale și păsări; compoziții istorice evocatoare ale vieții lui Ștefan cel Mare; peisaje din Paris, Veneția și Odessa; compoziții abstracte. A executat lucrări de artă decorativă și decorații murale în București, Balotești, Brașov, Galați, Slobozia și Târgu Neamț.

Lucrările lui Eugen Ispir fac parte din colecții particulare, precum și din patrimoniul cultural gestionat de instituții de cultură naționale și internaționale. În colecțiile Complexului Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea sunt 77 de bunuri culturale din etape diferite de creație.

Inspirat de unul dintre cele mai importante izvoare de cunoaștere ale istoriei, ceramica, Eugen Ispir a modelat figurine și plăci ceramice în ronde-bosse și relief scufundat. Cele 31 de plăci din Colecția de Artă Decorativă Europeană a Muzeului de Artă din Tulcea sunt lucrate din argilă. Majoritatea reprezentărilor incizate sunt definitivate prin glazurare. Culorile din compozițiile ceramice par obținute din oxizi metalici diferiți, aplicați sub formă de emulsii.

Temele tratate sunt: femeia, jocul, țăranca, procrearea, viața intrauterină, natura, animalele, păsările, universul acvatic. Formele sunt stilizate, construite cu linii predominant curbe continue și ferme, încadrate frecvent în chenare. Ritmul liniar este ușor de recunoscut. Caracterul grafic este grațios, plin de blândețe prin traseul său jucăuș.”

Sursa: https://artamuzeutulcea.ro/expozitie-de-placi-ceramice-eugen-ispir-la-casa-avramide/