Toate postările de către Cătălina Popa

Din 16 ianuarie și până la sfârșitul lunii februarie 2026,  la Casa Avramide – demisol, din str. Progresului, nr.32, publicul poate viziona expoziția itinerantă ”UniVERSURI carcerale – poezia închisorilor comuniste”.

”Concepută și realizată de Ioana Ursu, muzeograf, și Anca Sas, artist, curator și designer la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, și prezentată pentru prima dată în 2024, expoziția reunește peste o sută de poezii create în condiții de detenție de către oameni încarcerați în penitenciarele și lagărele de muncă ale regimului comunist. Versurile au fost compuse în memorie, păstrate ca un act de rezistență interioară și transcrise după eliberare, fiind publicate ulterior în antologii de lirică de detenție, reviste, ziare și volume de memorii.

„Experiența detenției politice în secolul XX sintetizează experiențe general umane: singurătatea, suferința, dorul, abandonul, alienarea, pierderea speranței și amintește, în același timp, de valori umane comune: familia, prietenia, cultura.

Închisorile regimului comunist din România, ca spații ale opresiunii și supraviețuirii, spun și această poveste: a oamenilor care, confruntați cu condiții-limită, găsesc soluția creației literare pentru a străpunge și transfigura spațiul mizer al recluziunii.

Este o poveste despre suferință și umanitate în cele mai adânci și dureroase asprimi ale ei: o poveste despre frumusețe și durere, care va cuceri direct și neașteptat inima publicului,” precizează Ioana Ursu.” (Laura Guțu – Muzeograf ICEM Tulcea)

În luna IANUARIE 2026, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul este invitat să aprecieze ”Placă de faianță”, realizată într-un atelier iranian din secolul al IX-lea, în perioada dinastiei Qajar.

Lucrarea este parte a colecției de artă decorativă orientală a muzeului și este face parte din  expoziția permanentă ”Arte și influențe în Dobrogea”.

 ”În timpul dinastiei Qajar, care a fost dinastia conducătoare a Iranului, pe atunci Statul Sublim al Persiei,  din 1794 până în 1925, faianța combina măiestria tradițională cu inovația creativă. Faianța Qajar facilita exprimarea artistică acolo unde aceasta ar fi putut fi limitată de materialele de construcție de bază disponibile.

Plăcile de faianță produse în perioada Qajar au fost create atât din motive practice, cât și estetice: modelate pentru a decora interiorul sau exteriorul clădirilor, adăugând forță arhitecturală și strălucire estetică clădirilor atât religioase, cât și seculare, chiar împodobind casele oamenilor „obișnuiți”. Astfel de plăci au fost produse în tot Iranul, în special, de exemplu, în Teheran, Isfahan și Shiraz. Multe plăci Qajar își au originea în Teheran, care a devenit centrul vieții iraniene în această perioadă la nivel politic și cultural.

Dincolo de punctele forte ale plăcilor Qajar în domeniul designului arhitectural, detaliile și grandoarea lor au transformat aceste plăci într-o formă de artă în sine. De fapt, plăcile Qajar figurează în colecțiile marilor instituții colecționare din întreaga lume, inclusiv Muzeul Victoria și Albert și Muzeul Metropolitan de Artă.”

Surse: https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide, https://www.mctears.co.uk/news/splendours-of-qajar/

Miercuri, 17 decembrie 2025, ora 15:00, la Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Str. 9 Mai, Nr. 2, va avea loc vernisajul expoziției temporare ”Arhiva Deltei”.

”Inițiat de fotograful și cineastul Dragoș Lumpan, proiectul „Arhiva Deltei” structurează și digitalizează fotografii-document cu valoare artistică și istorică și alte materiale de arhivă din surse multiple pentru a aduce în primul plan o imagine diferită asupra realității din Delta Dunării, una centrată pe componenta umană, neglijată de cele mai multe ori, sau idealizată fără a fi niciodată pe deplin înțeleasă și acceptată.”

Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa la sediul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară (tel. 0240 / 51.62.04).

În luna DECEMBRIE 2025, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul este invitat să aprecieze „Alternanță de repetiție” (lemn și metal), lucrare al cărei autor este Teodor Hrib.

Lucrarea face parte din colecția de sculptură a muzeului și a intrat în patrimoniul acestuia în urma unei donații din 2020. Este expusă în cadrul expoziției permanente „Arte și influențe în Dobrogea”.

”Teodor Hrib s-a născut pe 1 ianuarie 1946 în comuna Arbore din judeţul Suceava. Încă din timpul liceului a reacţionat împotriva regimului comunist prin declaraţii publice şi desene dure. Fiind considerat ‘individ antisocial şi periculos pentru societate’, a fost anchetat şi timp de 30 de ani, în permanenţă urmărit şi persecutat.

Începând cu anul 1985, fiind considerat unul dintre cei mai buni gravori din România, Teodor Hrib a coordonat  atelierul de gravură şi galeria PODUL din Bucureşti, str. Speranţei, nr. 15. Pe uşa studioului, în spiritul convingerilor sale, artistul a aşezat o fotografie a liderului polonez Lech Walesa. În acest loc, Teodor Hrib realizează pe lângă experimentele grafice, întâlniri, discuţii şi prelegeri, evenimente atipice pentru arta contemporană românească în acel moment. În 2004, atelierul şi galeria au fost devastate. Marcat, Teodor Hrib a părăsit total gravura şi a ales să lucreze cu ‘o artă mai apropiată de viaţa reală’, după cum declara el însuşi. Sculpturile sale de tip instalaţie, alegorii, oameni-roboţi, mecanisme absurde, cu circuite integrate şi motoare zgomotoase fac subiectul unei estetici a libertăţii negăsite. Aceşti hibrizi de pictură, sculptură şi asamblaj, construiţi din obiecte decartate sunt efectul lui Teodor Hrib pentru a explica mai lucid şi mai direct contemporaneitatea.”

Surse: https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide ,

https://www.modernism.ro/2010/05/10/teodor-hrib-galeria-de-arta-contemporana-a-muzeului-national-brukenthal/

Joi, 4 decembrie 2025, ora 14:00, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, va avea loc vernisajul expoziției colective de artă plastică VULTURU 25, organizată de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Uniunea Artiștilor Plastici din România (Filiala București și Filiala Tulcea) și Dr. Adrian Balaban.

Expoziția va putea fi vizionată perioada 4 decembrie 2025 – 30 ianuarie 2026.

Ce spun organizatorii:

”Acest eveniment marchează rezultatul artistic al participanților la cea de-a V-a ediție a Taberei de Creație Artistică „Maliuc”, organizată în anul 2025: Elida Veronica Buftei (Butuc), Grigore Carată, Elena Gabriela Drăghici, Ion Drăghici, Mihai Moldovanu, Gheorghe Mosorescu, Veronica Oancea, Traian Oancea, Victoria Țăroi Galbenu.

 Cinci Ani de Inspirație și Contribuție Culturală în Inima Deltei Dunării (2021–2025)

 De la debutul său în 2021, Tabăra de Creație Artistică „Maliuc” s-a afirmat în peisajul cultural românesc, oferind artiștilor profesioniști un spațiu unic de inspirație și creație, ancorat în peisajul spectaculos al Deltei Dunării. Timp de cinci ediții consecutive, acest proiect a celebrat frumusețea inegalabilă a Deltei, transformată într-o sursă inepuizabilă de simboluri, forme, culori și emoții, lăsând în urmă o moștenire artistică valoroasă.

Într-o epocă a efemerului, Tabăra „Maliuc” a reușit să ofere un cadru durabil pentru creație autentică, colaborare artistică și un dialog profund cu natura. Concepută de Dr. Adrian Balaban, la sugestia artistului Ion Drăghici, și realizată în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România (Filiala București și Filiala Tulcea), Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord Dobrogean al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și Primăria Comunei Maliuc, tabăra s-a consolidat ca un reper valoros al artei contemporane românești.

Totul a început în octombrie 2021, când prima ediție, „Maliuc’21”, a reunit șapte artiști într-o primă expoziție promițătoare, găzduită de Casa Avramide din Tulcea. A urmat ediția a doua, „Maliuc’22”, care a extins formula, aducând împreună șase artiști bucureșteni din tabără și șase artiști tulceni invitați într-o expoziție de impact la Muzeul de Artă din Tulcea (noiembrie 2022).

În iunie 2023, ediția a treia, „Vulturu’23”, a preluat numele pitorescului sat Vulturu și a găzduit 12 artiști. Evenimentul s-a încheiat cu o expoziție de peste 100 de lucrări de grafică și pictură, vernisată la Muzeul de Artă din Tulcea (noiembrie 2023). Ediția a patra, desfășurată în mai 2024 la Vulturu, a reunit 10 artiști și a marcat o extindere importantă: expozițiile finale au avut loc atât la Galeriile de Artă ale Academiei Române din București (noiembrie 2024), cât și la Muzeul de Artă din Tulcea (decembrie 2024).

Cea mai recentă ediție, a cincea, desfășurată în iunie 2025, a reconfirmat angajamentul taberei față de excelența artistică și valorizarea patrimoniului natural și cultural. Cei nouă artiști prezenți au explorat vizual frumusețea satului Vulturu și a împrejurimilor sale. Un moment-cheie al ediției a fost vernisajul în aer liber, un gest de deschidere către comunitatea locală, care a subliniat legătura profundă dintre artă, peisaj și oameni. Lucrările realizate în cadrul acestei ediții alcătuiesc expozițiile organizate la Muzeul de Artă din Tulcea (decembrie 2025) și la Muzeul Național al Țăranului Român din București (februarie 2026).

Pe parcursul celor cinci ediții, artiști talentați și dedicați au contribuit la conturarea identității Taberei „Maliuc”. Printre aceștia se numără: Elena-Brîndușa Bontea, Elida Veronica Buftei, Sanda Buțiu, Grigore Carat, Cicerone Ciobanu, Victoria Ileana Dragomirescu, Elena-Gabriela Drăghici, Ion Drăghici, Irina Florescu, Daniela Iacoblev-Barău, Cristina Iliaș, Silvia Luchian, Nicolae Mara, Marian Mocanu, Mihai Moldovanu, Gheorghe Mosorescu, Traian Oancea, Veronica Oancea, Ioan Oratie-Păsculescu, Elena Orbocea, Adrian Pal (jr.), Alexandru Papuc, Corina Perianu, Mihai Perianu, Cornelia Savescu, Dinu Savescu, Mihai Tugearu, Victoria Țăroi Galbenu. Unii dintre aceștia au revenit constant, întărind spiritul de continuitate și colaborare care definește acest proiect.

Un aspect remarcabil al taberei este contribuția adusă patrimoniului cultural. Pe lângă îmbogățirea colecției particulare a familiei Balaban, mai mulți artiști au donat cu generozitate lucrări de grafică și pictură Muzeului de Artă din Tulcea. În prezent, patrimoniul gestionat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea include 6 lucrări de pictură (semnate de Elida Veronica Buftei, Sanda Buțiu, Cicerone Ciobanu, Ion Drăghici, Irina Florescu, Ioan Oratie-Păsculescu) și 12 lucrări de grafică (semnate de Daniela Iacoblev-Barău, Elena-Brîndușa Bontea, Veronica Oancea, Traian Oancea, Elena-Gabriela Drăghici, Ion Drăghici), completând colecții valoroase dedicate Dobrogei și artei românești.

De la o primă expoziție locală la o prezență consistentă în importante spații muzeale din București, Tabăra de Creație Artistică „Maliuc” a devenit un punct de convergență pentru artiștii români, o celebrare a Deltei Dunării și o dovadă a modului în care arta poate uni comunități și inspira generații. Privim cu încredere spre viitor, anticipând noi ediții dedicate creativității, dialogului și frumuseții.” (Daniela-Iacoblev Barău – Muzeograf IA)

Joi, 20 noiembrie 2025, ora 13.00, la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din str. 9 Mai, nr. 2, va avea loc finalizarea proiectului ”Multiculturalitate și Gastronomie tradițională în Dobrogea”, prin desfășurarea unui dublu eveniment:

Vernisajul expoziției și lansarea volumului ”Gustul Dobrogei”/”Taste of Dobruja”

”Proiectul cultural ”Multiculturalitate și Gastronomie Tradițională în Dobrogea”, inițiat de Institutul Național al Patrimoniului, este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și realizat într-un parteneriat larg, cu sprijinul specialiștilor de la Muzeul de Etnografie și Artă populară, din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea.  

Volumul aduce în atenția publicului un relevant exemplu de patrimoniu cultural imaterial din România: gastronomia tradițională a Dobrogei, expresie a unei conviețuiri interetnice îndelungate și a unei diversități culturale remarcabile. În acest teritoriu, români, aromâni, greci, meglenoromâni, ruși lipoveni, tătari, turci și ucraineni, precum și alte etnii, au contribuit la conturarea unui mozaic gastronomic unic, în care rețetele nu sunt doar formule de gătit, ci purtătoare de memorie și identitate.

Volumul Gustul Dobrogei/Taste of Dobruja, în care interacțiunea dintre tradiție și modernitate, dintre local și global, devine vizibilă și semnificativă, cuprinde rețete (tradiționale)  prezentate de șapte comunități etnice din Dobrogea, experiențe și practici culturale, rezultatul colaborării dintre cercetători, comunități și instituții preocupate de documentarea și transmiterea valorilor patrimoniale.”