noiembrie 2014

Vineri, 21 noiembrie 2014, ora 15.00, la Art Café Casa Avramide din str. Progresului nr. 32, va avea loc lansarea volumului Ghiocel, floarea din grădina Mănăstirii Celic Dere de Mariana Cuzic.

Mariana Cuzic este tulceancă, a absolvit cursurile Universității Agronomice Ion Ionescu de la Brad din Iași și este muzeograf la Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării.

Nimic nu poate fi mai relevant pentru volumul lansat vineri decât cuvintele scriitorului Nicolae Ariton:

Rar mi-a fost întâlnit să lecturez un text care să conţină atâta tristeţe şi să fie scris cu atâta pasiune, astfel încât pare că autoarea şi-a înmuiat condeiul în însuşi melancolia lumii şi fiecare pagină conţine copii virtuale ale propriului suflet şi inimi.

Să spui despre această carte că este frumoasă este prea puţin, sau că este minunată, ar fi prea simplu, în concluzie, putem afirma că este un volum extrem de trist, ancorat în realitatea gri a existenţei noastre cotidiene, în jurul anilor 2000.

În perioada octombrie – februarie 2014, Muzeul de Etnografie și Artă Populară organizează prima ediție a Concursului Național Creație din drag de tradiție. La șezătoare.

Ce spun organizatorii:

Concursul se adresează copiilor de toate vârstele.

Participanţii vor preda/trimite la adresa Muzeului de Etnografie şi Artă Populară, Tulcea, str. 9 Mai, nr. 2, cod poştal 820026, e-mail: meaptulcea@yahoo.com lucrări pentru una sau mai multe dintre secţiunile prevăzute în Regulamentul Oficial, însoțite de fișele de înscriere aferente.

Creaţiile vor fi etichetate clar (pe faţă) cu următoarele informaţii: clasa/grupa; numele autorului, numele cadrului didactic coordonator; şcoala/grădiniţa, localitatea, judeţul. Se vor comunica organizatorilor şi datele de contact: număr de telefon, adresa şi/sau e-mail.

Calendarul concursului:

• 27 octombrie 2014 – lansarea concursului
• 10 noiembrie 2014 – data-limită de trimitere a întrebărilor cu privire la concurs, pe blogul MEAP sau la adresa de e-mail meaptulcea@yahoo.com .
• 17 noiembrie 2014 – data-limită de publicare a răspunsurilor de către organizatori, pe blogul MEAP http://meaptulcea.wordpress.com/
• 16 ianuarie 2015 (ora 12:00 GMT) – ultima zi de înscriere în concurs și de depunere a creațiilor la sediul MEAP sau la oficiul poștal
• 19 ianuarie 2015 – debutul sesiunii de jurizare
• februarie 2015 – anunțarea rezultatelor, decernarea premiilor (în cadrul vizitelor, on-line sau prin serviciile Poștei Române)

Alte detalii privind Regulamentul concursului pot fi cunoscute accesând blog-ul http://meaptulcea.wordpress.com/.

Vineri, 14 noiembrie 2014, ora 16.00, la Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării din Tulcea, str. 14 Noiembrie nr. 1bis, va avea loc vernisajul expoziției  ZooMonetar – Fauna lumii pe bancnote şi monede, organizată de Muzeul Băncii Naționale a României și Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa.  Expoziția va putea fi vizitată în perioada 15 noiembrie – 15 martie 2014.

Ce spun organizatorii:

După ce peste 16.000 de vizitatori i-au trecut pragul în Bucureşti, la Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, expoziţia ZooMonetar – Fauna lumii pe bancnote şi monede ajunge la Tulcea, la invitaţia Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion Tulcea.

Îmbinând caracterul educaţional cu divertismentul cultural, expoziția constituie o invitaţie la o „călătorie” în jurul lumii, prin intermediul faunei reprezentată pe bancnotele şi monedele mai multor țări. Peste 100 de specii şi subspecii din fauna lumii pot fi admirate pe cele 300 de însemne monetare expuse – de la monede din Antichitate, Evul Mediu și Epoca Modernă, emise în 18 state, regate și imperii, până la bancnote moderne din 59 de țări și teritorii de pe 6 continente.

Expoziţia este structurată pe secțiuni – animale marine, mamifere, animale domestice, păsări şi animale mitologice, piesele fiind expuse în vitrine cu un design îndrăzneț, care permite privitorilor să aibă acces rapid la esența informației.

Dintre piesele care au circulat pe teritoriul actual al României, se remarcă monedele din argint histriene şi dacice – drahma (Histria, sec. IV î.Hr.) și tetradrahma (Dacia, tip Aninoasa-Dobreşti, sec. III‑II î.Hr.)  – precum și monedele din aur de 12,5 lei şi 50 lei (1906) sau medalia „Ardealul nostru” (1944), exponate care marchează autentice repere ale istoriei statului român modern. Dintre bancnotele româneşti expuse publicului, le semnalăm pe cele de 1 leu din 1915, de 5.000 lei din 1943 și de 5.000.000 lei din 1947.

ZooMonetar promite vizitatorilor o experienţă unică, provocatoare prin tematică, raritatea şi valoarea pieselor expuse, precum şi prin dimensiunea globală a provenienţei însemnelor monetare.

Proiectul educaţional interdisciplinar vizează creșterea nivelului de cunoaștere a însemnelor monetare în rândul publicului larg și cunoașterea faunei numismatice care a decorat monedele și bancnotele de-a lungul vremii.

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion Tulcea vă invită să vizionați

Lucrarea lunii Noiembrie la Muzeul de Artă

În luna Noiembrie 2014, Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa nr. 2 vă invită să admirați lucrarea Peisaj din Balcic, aparținând pictorului Nicolae Dărăscu.

Ce spun specialiștii ICEM:

Nicolae Dărăscu îşi începe studiile la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, continuându-le la Paris, la Academia Julian, în atelierul lui Jean Paul Lorens şi Academia de Arte Frumoase, cu profesorul Luc Olivier Merson. Dacă am putea vorbi despre problematori şi rezolvatori în arta modernă, pe Nicolae Dărăscu l-am aşeza, desigur, în rândul celor din urmă. Fără a se isteriza în căutări incapabile de răbdarea aşteptării răspunsurilor, artistul îşi alege un drum de o limpezime acvatică. Îi plăcea să navigheze cu un iaht propriu şi, ca şi în artă, dacă nu a inovat ştiinţa navigaţiei e la fel de sigur că a practicat-o cu aceeaşi plăcere a iscusinţei. De altfel, albastrul pare destul de greu dispensabil şi în vecinătatea lui se rânduiesc infinitele nuanţe calde ale complementarei. Însă gustul pentru marin şi albastru nu-i orientează creaţia în aceeaşi măsură cu gustul pentru concret, artistul alegând întotdeauna reperele solide, ca un navigator care, după o atâta întindere de ape va îndrăgi zidurile clădirilor, turnul zvelt al geamiei, înălţarea stufoasă a unui copac sau închiderea orizontului de către trupul greoi al vreunui deal. Claritatea ordonării planurilor şi modulaţia, desfacerea picturală a culorilor într-o bogăţie de nuanţe curate sunt caracteristice artistului. Ici-colo câte o culoare se rosteşte mai acut – ca verdele sau roşul vreunei case, dar fără a-şi impune abuziv supremaţia.