homeslide

Sâmbătă, 8 februarie 2025, la ora 16.30, la Casa Avramide (parter) din str. Progresului, nr.32, va avea loc vernisajul expoziției de grafică și obiect ”SEMN. SIMBOL. SEMNIFICAȚIE”, cuprinzând lucrări ale artistei Anca Pașa – Deaconu.

”Prin proiectul 12, artista Anca Pașa Deaconu și-a propus să organizeze în diverse spații (galerii, muzee) un ciclu de douăsprezece expoziții personale de grafică, toate purtând titlul Semn.Simbol.Semnificație. Actuala expoziție, deschisă la Casa Avramide – Tulcea, este a șasea din acest ciclu.  

Întrucât lucrările artistei sunt inspirate de operele încărcate de semnificații simbolice ale lui Constantin Brâncuși (1876, Hobița, Gorj–1957, Paris), era firesc ca prima expoziție din acest ciclu, vernisată în decembrie 2022, să fie găzduită de Muzeul Național din Târgu Jiu care poartă numele cunoscutului sculptor. Orașul a fost ales în mod simbolic, pentru ansamblul monumental alcătuit din Coloana Infinitului, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului (la care se adaugă Aleea scaunelor), creat aici de Brâncuși în anii 1937–1938.

Îmbogățită cu noi lucrări, expoziția a fost apoi itinerată la Muzeul „Ion Jalea” din Constanța, în februarie 2023. Și această alegere a fost una semnificativă, legată de originea dobrogeană a artistei, care a urmat studii de licență la Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” din Constanța, la începutul anilor 2000, pe când atelierele studenților se aflau chiar în respectivul muzeu. De asemenea, s-a dorit atunci crearea unui dialog vizual insolit între sculpturile lui Ion Jalea din expunerea permanentă și lucrările de grafică ale artistei, așadar un dialog între arta modernă și cea contemporană, bazat pe contrastul deschis-închis (luminile și umbrele sculpturilor care păstrează monocromia pietrei, respectiv albul și negrul din lucrările de grafică).

Expoziția Semn.Simbol.Semnificație a făcut un nou „popas” la Timișoara, în galeria Casa cu iederă, în octombrie 2023, în paralel cu ampla expoziție Brâncuși de la Muzeul de Artă – Timișoara, în cadrul programului de manifestări artistice găzduite de orașul de pe malurile Begăi, care în acel an a fost Capitală Europeană a Culturii. Și de această dată, artista a adăugat nucleului inițial o serie de lucrări create între timp și a regândit panotarea pentru galeria timișoreană.

În ianuarie 2024, expoziția a revenit la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, locul de unde a plecat, pentru a marca Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie – data de naștere a poetului Mihai Eminescu –, într-o prezentare reconfigurată. Pe lângă noile lucrări de grafică realizate de Anca Pașa Deaconu, expoziția a inclus un workshop experimental: artista a implicat interactiv comunitatea artistică locală, oferind unui număr de 12 elevi de la Liceul de Arte ,,Constantin Brăiloiu” și de la Palatul Copiilor din oraș câte o coală de hârtie pe care era desenat un cerc, folosind combinații de alb, negru și auriu (pentru fundal și, respectiv, elementul figurat), inspirată fiind de Păsările lui Brâncuși pentru Templul din Indore (în bronz auriu polisat, în marmură albă și neagră). Acceptând provocarea, fiecare participant la workshop a completat desenul conform propriei imaginații și prin raportare personală la opera lui Brâncuși.

Expoziția și-a continuat „călătoria” și a ajuns la București, în galeria Calea Victoriei, fiind vernisată în 19 februarie 2024, cu prilejul Zilei Naționale Constantin Brâncuși. Deși artista a gândit inițial expoziția ca fiind una exclusiv de grafică, ea a introdus atunci, față de versiunile anterioare, o instalație site-specific, concepută special pentru spațiul galeriei bucureștene: a îmbrăcat stâlpul median într-un material textil negru și a presărat la baza sa niște sfere albe, reluând astfel în 3D principiile compoziționale ale lucrărilor bidimensionale de grafică: contrastul pregnant alb-negru, cu conotații simbolice legate de dihotomii (ziua și noaptea, lumina și întunericul, binele și răul); sau concentrarea întregului demers plastic asupra formelor fundamentale: cercul / sfera, pătratul / paralelipipedul dreptunghic – cu trimitere directă la procesul de epurare a formelor și a volumelor din arta lui Brâncuși.

Și actuala expoziție, prima din acest an a artistei, a fost concepută ca omagiu adus lui Brâncuși, de la nașterea căruia în 2025 se împlinesc 149 de ani. De altfel, chiar în data de 19 februarie, Ziua Națională Constantin Brâncuși, Anca Pașa Deaconu – artistă cu o experiență didactică și pedagogică în predarea artelor vizuale de peste 20 de ani – va organiza la Casa Avramide un workshop experimental interactiv, cu participarea a 12 elevi de la Liceul de Arte „George Georgescu” din Tulcea (așa cum a făcut și la Târgu-Jiu). Lucrările realizate de elevi vor fi apoi asamblate într-o carte-obiect, ca operă de artă colectivă, pe care artista o va prezenta în viitoarele sale expoziții.

Artista expune acum în premieră o serie de obiecte tip-oglindă. Cele două fețe ale suportului circular prezintă diverse texturi și materialități, rezultate din colajul mai multor elemente: hârtie, lemn, foiță de aur, folii de plastic și aluminiu, pietricele și bucăți de sticlă de Murano (folosite, în mod obișnuit, pentru mozaic). Între acestea, lucrarea intitulată Reper simbolic. Povestea unui Templu, amintește prin morfologie de sculptura Socrate a lui Brâncuși, iar la nivel semantic trimite la Templul din Indore, proiectul său nerealizat din anii 1930, situat la granița dintre arhitectură și sculptură. Totodată, prezența mărului de aur  (motiv pe care artista l-a utilizat și în unele instalații anterioare) este o referință la basmul Păsării de aur, care a inspirat seriile Măiastra și Pasăre în spațiu ale lui Brâncuși. În versiunile în bronz polisat ale acestora, aurul funcționează ca oglindă, reflectând atât chipul artistului în timpul creației, cât și pe cel al spectatorilor, în momentul când se apropie și contemplă lucrările. Imaginea spectatorului este astfel înglobată în opera de artă, care devine interactivă. Oglinzile Ancăi Pașa Deaconu din această nouă serie au și un accentuat potențial monumental, putând fi văzute ca machete pentru viitoare obiecte de mari dimensiuni.

O altă noutate a actualei expoziții este seria de schițe expuse în vitrine. De diverse dimensiuni, aceste schițe pregătitoare pentru lucrările finale de pictură sau grafică prezintă spontaneitatea notației și introduc spectatorul în intimitatea actului creator, în laboratorul de idei al artistei.

În lucrările sale de grafică din expoziția Semn.Simbol.Semnificație, concepute, în general, în serii de câte 12, Anca Pașa Deaconu resemantizează motive brâncușiene, printr-o interpretare de tip semiotic. Artista invită privitorul într-un drum inițiatic, pentru a traversa un labirint de semnificații a căror descifrare presupune contactul cu opera brâncușiană, emblematic reprezentată prin ansamblul monumental de la Târgu Jiu.

Regăsim, astfel, în expoziția Ancăi Pașa Deaconu motivul sărutului brâncușian, sublimat pe grinda orizontală a Porții Sărutului sub forma sferei secționate median – un laitmotiv dominant – sau trimiteri la elementele romboidale (modulul octaedric), care asigură creșterea ritmică pe verticală a Coloanei Infinitului, și la numărul simbolic 12 (scaunele de la Masa Tăcerii, cei 12 apostoli, cele 12 luni ale anului, numărul de ore ale zilei / nopții). Toate acestea, în lucrări care poartă însă amprenta profund originală a artistei.  

De pildă, sub titluri ca Începuturi, Oglinda, Reflexie, Simbol, Scut, Povestea unui templu, artista creează compoziții în care spațiul plastic este descompus și recompus în manieră scenografică și geometrizantă, jonglând cu ambiguitatea și misterul luminii, în același timp diurne și nocturne, într-un joc caleidoscopic de reflexii multiple, care sugerează întoarcerea la începuturile lumii, la creația primordială. 

Nu în ultimul rând, expoziția Semn.Simbol.Semnificație se înscrie într-o serie de evenimente pe care artista le-a organizat ca parte a cercetării sale doctorale la Universitatea de Arte București, precum proiectul „Față în Față” la Muzeul de Artă Constanța (august 2022), „Față în Față. Începuturi” la Galeria Arta a UAP Craiova (februarie 2023) și la Muzeul Țăranului Român din București (august–septembrie 2024) sau „Față în Față. Povestea unui Templu” la Galeriile de Artă ale Academiei Române din București (septembrie–octombrie 2024), în care a combinat cu rafinament și inteligență vizuală diverse medii de expresie – pictură, obiect, colaj, instalație, fotografie, video, performance.

Proiectul 12 va continua pe parcursul a încă aproximativ doi ani.”(Eduard Andrei, critic de artă)

În luna FEBRUARIE 2025, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul poate admira „Portul Amalfi” (ulei pe carton) realizată de Marcel Iancu (1895-1984).

Această operă face parte din categoria TEZAUR a patrimoniului cultural național și este inclusă în colecția de pictură a Muzeului de Artă.

”Achiziționată în 1980, lucrarea este expusă în cadrul expoziției permanente „Arte și influențe în Dobrogea”, fiind un omagiu adus talentului și viziunii acestui mare artist.”

”Marcel Iancu (n. 24 mai 1895, Bucureşti – d. 21 aprilie 1984, Ein Hod Israel) a fost un pictor, arhitect şi eseist originar din România, stabilit ulterior în Israel. A absolvit în 1917 Academia de Arhitectură din Zurich. A studiat pictura cu Iosif Iser.

Încă din anii liceului scoate împreună cu Tristan Tzara şi Ion Vinea revista “Simbol”(1912).  Sosit la Zürich în 1915, pentru a studia arhitectura la Institutul Politehnic, frecventează reuniunile artistice de la Cabaretul “Voltaire”, unde îl cunoaşte pe Hans Arp şi se reîntâlneşte cu Tristan Tzara, participând la iniţierea mişcării dadaiste. În aceasta perioada prezintă afişe, măşti, ilustraţii, realizează scenarii şi tine conferinţe pe temele avangardei artistice. Celebre sunt afişul conceput pentru prima expoziţie DADA în galeria lui Han Corray din Zürich şi cel care anunţa expoziţia dedicată cubismului şi artei negre. În 1919, la Basel, înfiinţează împreuna cu Hans Arp şi Alberto Giacometti grupul “Artiştii radicali”. După ce trece prin Paris (1921), se desparte de mişcarea dadaistă şi de tendinţele suprarealiste.

În 1922 revine în România, devenind unul dintre promotorii artei de avangardă. Face parte din cercul condus de poetul Ion Vinea, care edita revista “Contimporanul” (1924-1936) şi participă cu tablouri la expoziţii organizate împreuna cu sculptoriţa Milita Petraşcu şi pictoriţa Margareta Sterian. În spiritul efervescent al vremii, Marcel Iancu se afiliază unor grupări avangardiste cu o componenta eterogenă, ca “Arta nouă” (19291932), “Grupul de artă” şi “Criterion” (1933-1937), în care îi regăsim pe M.H. Maxy, Victor Brauner, Mattis Teusch, Corneliu Michailescu. 

În 1941 se stabileşte în Palestina. După înfiinţarea statului Israel, se afirmă ca profesor şi animator al vieţii culturale. Organizează grupul “Orizonturi noi” şi o societate de creaţie artistică la Ein Hod, în 1953. Participă în 1952 la Bienală din Veneţia.

În lucrările de început (în jurul anului 1920), se preocupă de relaţiile dintre formă şi culoare, cu aplicaţii la ambianţă. În România şi apoi la Ein Hod, continuă seria sa de reliefuri policrome şi de picturi în ulei, în care sunt dominante problemele de construcţie, rezolvate prin perspectiva unui spirit raţionalist. Este şi autor al unor lucrări de arhitectură, de exemplu Casa “Juster” (Bucureşti, 1929). Cu câteva zile înainte de a împlini 89 de ani, la 21 aprilie 1984, se stingea la Tel Aviv un artist cunoscut sub numele de Marcel Janco, aflat acolo din 1941, când legea antievreiască începuse să se aplice în România, ţara pe care o părăsise împreună cu familia. Pe Marcel Janco, de fapt, Marcel Iancu, îl găsim în orice istorie a artei moderne ca iniţiator al dadaismului, împreună cu românul Tristan Tzara, ca promotor al avangardei şi ca arhitect care a conceput primele locuinţe moderne din Bucureşti în 1925-1935. Îl găsim în licitaţii de tablouri, piese de recuzită teatrală, obiecte de design interior şi mobilier.

Cu alte cuvinte, îl găsim ca pion principal din istoria modernităţii româneşti şi europene, cunoscut ca atare oricărui amator de artă, dar parca mai puţin bucureştenilor care încă trec pe lângă vilele pe care le-a conceput în anii ‘20-’30 sau pe lângă locurile unde s-au aflat ele.”

Surse: https://www.iancu.com/marcel-iancu-1895-1984/ https://www.facebook.com/photo/?fbid=3886899671528451&set=a.1504304896454619

În perioada februarie – martie 2025, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul este invitat să vizioneze expoziția ”Constantin Găvenea – Între acuarelă și litografie”, expoziție care se încadrează în ciclul ”Arta din depozit”.

Ce spun organizatorii:

”Muzeul de Artă Tulcea are bucuria de a anunța revenirea pe simeze a unei expoziții dedicate în anul 2019 marelui artist Constantin Găvenea, un veritabil cronicar vizual al Dobrogei. Sub titlul „Constantin Găvenea – între acuarelă și litografie”, expoziția de anul acesta își propune să readucă în atenția publicului universul artistic al acestui creator de excepție, care a transformat peisajele Deltei, Tulcei și Dobrogei în adevărate legende vizuale.

Delta Dunării și orașul Tulcea sunt protagonistele operei sale, surprinse în scene spontane, neregizate, fie în transparența diafană a acuarelei, fie în detaliile precise ale litografiei. De la peisajele naturale ale Deltei la străzile încărcate de istorie ale Tulcei, Găvenea a reușit să surprindă esența unui loc aflat la confluența dintre Orient și Occident, creând un melanj vizual unic.

Expoziția cuprinde 29 dintre lucrările reprezentative ale artistului, care fac parte din patrimoniul grafic al muzeului tulcean, punând în valoare cele două direcții majore ale creației sale: acuarela, cu delicatețea și spontaneitatea ei, și litografia, cu rigoarea sa documentară. Florile, o altă temă dragă artistului, completează acest univers vizual, evidențiind sensibilitatea și finețea execuției sale grafice. Simplitatea elegantă a acestor compoziții reflectă o legătură profundă cu natura și cu frumusețea efemeră a lumii înconjurătoare.

Expoziția din ciclul „Arta din depozit” este o ocazie unică de a redescoperi opera lui Constantin Găvenea, un artist care și-a pus amprenta asupra patrimoniului cultural al Tulcei și al Dobrogei.”(muzeograf Alice-Georgiana Fănaru,- curator expoziție)

Pliant C.Gavenea 2025

Luni, 13 ianuarie 2025, ora 16.00, la Casa Avramide – demisol din str. Progresului, nr. 32 va avea loc vernisajul expoziției „Art in progress”, organizată în colaborare cu Liceul de Arte ”George Georgescu” Tulcea.

A III-a ediție a expoziției ce cuprinde lucrări ale elevilor Liceului de Arte ”George Georgescu” va putea fi vizitată până la începutul lunii februarie 2025.

Ce spun organizatorii:

 ”Cea de-a treia ediție a expoziției marchează o etapă nouă: cu scopul de a ne apropia și mai mult de tinerii artiști tulceni, am propus o modalitate diferită de înscriere și le-am oferit anul acesta ocazia de a se afirma singuri, de a-și selecta ei înșiși lucrările pe care să le arate publicului.

Această încercare ne aduce azi în fața lucrărilor realizate de opt tinere eleve ale Liceului de Arte: Nadira Anghel, Larisa Bereza, Alexia Bianca Bibic, Rebecca Buzatu, Crina Cerșamba, Valeria Ivanov, Bianca Nicola Rotaru și Livia Stalenoi. Ele expun împreună 47 de lucrări realizate în tehnici diverse, lucrări ce ne dezvăluie interesele, pasiunile, vulnerabilitățile și punctele lor forte.

Expoziția continuă astfel ciclul de evenimente derulate sub umbrela Galeria artistului la tinerețe, inițiativă ce a debutat în timpul pandemiei ca un antidot la izolare și un refugiu din realitățile restrictive de atunci. Am deschis cu încredere ușile demisolului Casei Avramide și am oferit oportunități de a se promova tinerilor pasionați de artă. Și continuăm să o facem an de an.” (Laura Guțu – muzeograf ICEM Tulcea)

În luna ianuarie 2025, publicul este invitat să aprecieze VAS PERSAN (ceramică glazurată) realizat manual într-un atelier iranian la începutul secolului al XIX-lea, în stilul rafinat al dinastiei Qajar. Inspirat de vasele chinezești Meiping, era folosit în trecut pentru depozitarea seului.

Exponatul este parte a colecției de artă decorativă orientală și poate fi vizionat în cadrul expoziției permanente ”Arte și influențe în Dobrogea”.

Sursa: https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide

Vineri, 13 decembrie 2024, la ora 14.00, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr. 2, va avea loc vernisajul expoziției colective de artă plastică ”Vulturu 24”, organizată în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din România (Filiala București și Filiala Tulcea), Primăria Comunei Maliuc, sponsorizată de dr. Adrian Balaban.

Invitatul evenimentului este prof. dr. Adrian-Silvan Ionescu, istoric și critic de artă.

Ce spun organizatorii:

”Acest eveniment încununează activitatea artiștilor care au participat în anul 2024 la Tabăra de Creație Artistică „Maliuc”, ediția a IV-a: Brîndușa Bontea, Elida Veronica Buftei (Butuc), Sanda Buțiu, Elena Gabriela Drăghici, Ion Drăghici, Irina Florescu, Cristina Iliaș, Veronica Oancea, Traian Oancea, Alexandru Papuc.

În cadrul expoziției sunt valorificate lucrări de grafică și pictură care surprind sau recompun spațiul mirific al Deltei Dunării. O bună parte dintre ele au fost expuse până pe 9 decembrie 2024 în expoziția „Vulturu 24” organizată la Galeriile de Artă ale Academiei Române – Casa Oamenilor de Știință din București.”

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 13 decembrie 2024 – 31 ianuarie 2025. 

Sâmbătă, 14 decembrie 2024, cu ocazia Zilei Internaționale a Maimuței, la Centrul Muzeal Eco-Turistic ”Delta Dunării” din str. 14 Noiembrie, nr.1 bis, între orele 10.15 – 12.00, va avea loc Workshop-ul educațional ”Maimuțele și prietenii lor: Aventuri la muzeu”, organizat în colaborare cu Asociația CARUM.

La workshop pot participa copii cu vârste cuprinse între 3 și 11 ani, în limita a 30 de locuri, pe baza înscrierii și achitării unei taxe de 14 lei la Centrul Muzeal Eco-Turistic ”Delta Dunării”, de marți până duminică, între orele 9.00 – 17.00.

Prezentăm oferta organizatorilor:

 ”Ce vom face în cadrul atelierului:

• Vizită ghidată: Expoziția temporară „În oglinda timpului: La pas prin evoluția primatelor”

Expoziția spune o poveste veche de milioane de ani și invită publicul într-o nouă călătorie fascinantă prin istoria vieții pe Pământ, prin care  se poate descoperi evoluția și diversitatea primatelor (maimuțe antropoide), complexitatea relațiilor dintre ele, dar și cu mediul lor de viață.

„Expoziția poate fi considerată o fereastră către o eră străveche, prin care veți avea ocazia să explorați vestigiile unui trecut ce ne definește prezentul”.

Proiectul expozițional, realizat în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” București și Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea, aduce în atenția publicului piese zoologice de o valoare științifică și estetică deosebită: specii de primate (lemurieni, babuini, gibon, urangutan, cimpanzeu), specii de prădători ai acestora (hienă, ghepard, leopard), cranii, schelete, alături de urme ale culturii materiale umane preistorice descoperite în situri arheologice, precum unelte din piatră, silex, resturi vegetale și animale. Prezentarea acestora este întregită de o dioramă intitulată „Întâlnirea”, o scenă imaginară din istoria nebuloasă a speciei noastre, mai exact, întâlnirea dintre Homo sapiens și Homo neanderthalensis, ale căror relații, în lumina ultimelor descoperiri arheologice, au fost mai amiabile decât s-a crezut.

• Activitate practică

 Se va continua activitatea de învățare cu partea practică în Sala Didactică a muzeului. Aici copiii vor completa fișe de lucru, vor confecționa semne de carte și câte o  jucărie din materiale reciclabile, respectiv Maimuțica Tamba, vor asculta cântece despre maimuțe și vor crea propria poveste. Tot aici vor experimenta Dansul Maimuțelor (activitate de mișcare în care copiii comunică prin sunete și dansează).

 „Aceste activități stimulează gândirea creativă și ajută copiii să înțeleagă mai bine modul în care speciile se adaptează mediului lor. Atelierul oferă un cadru educativ relaxat și accesibil, unde curiozitatea este încurajată prin experiențe practice.””

Originile Zilei Maimuței sunt la fel de jucăușe ca subiectul său. În anul 2000, studenții de la Universitatea de Stat din Michigan, Casey Sorrow și Eric Millikin, au mâzgălit „Ziua maimuței” pe calendarul unui prieten ca o glumă. Nu știau ei că această glumă simplă va evolua într-o sărbătoare internațională. Ideea a câștigat rapid popularitate, Sorrow și Millikin încorporând-o în lucrările lor de artă și benzi desenate online. Pe măsură ce s-a răspândit vestea, Ziua Maimuței a căpătat o viață proprie, oscilând din campus în campus și, în cele din urmă, peste granițe.

Semnificația zilei maimuțelor. În timp ce originile Zilei Maimuței pot avea rădăcini în umor, semnificația sa a crescut cu mult dincolo de o simplă glumă. Astăzi, această celebrare anuală servește ca o platformă puternică pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la conservarea și bunăstarea primatelor. Dr. Jane Goodall, primatolog și antropolog renumit, subliniază importanța unor astfel de inițiative: „Fiecare individ contează. Fiecare individ are un rol de jucat. Fiecare individ face diferența.” Ziua Maimuței întruchipează acest etos, încurajând oamenii din întreaga lume să ia în considerare situația rudelor noastre simiene și să ia măsuri pentru a le proteja.

Sursa: https://www.journee-mondiale.com/en/day/celebrate-monkey-day-on-december-14-learn-how-to-protect-our-primate-cousins/

În luna DECEMBRIE 2024, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul poate admira ”Bărbat” (bronz), lucrare al cărei autor este Oscar Han (1891-1976).

”Obiectul este clasat în categoria Fond a Inventarului patrimoniului cultural național mobil și face parte din colecția de sculptură a muzeului fiind prezentat în expoziția permanentă intitulată „Arte și influențe în Dobrogea”.

 Oscar Han, elevul lui Dimitrie Paciurea, a fost membru al Grupului celor patru, din care mai făceau parte pictorii Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu şi Francisc Şirato. Sculptorul preferat al Casei Regale, Oscar Han a fost distins pentru activitatea sa cu meritul de maestru emerit al artelor.”

Sursa: https://www.facebook.com/photo/?fbid=3832824166936002&set=a.1504304896454619