homeslide

În luna SEPTEMBRIE 2025, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul este invitat să aprecieze o piesă unică din secolul al XIX-lea: o placă decorativă de faianță Kutahia, pictată manual și glazurată, care ”impresionează prin detaliile sale rafinate: un medalion cu text islamic încadrat de o ghirlandă florală formată din crizanteme și lalele”.

Piesa, parte a colecției de artă decorativă orientală,  a fost achiziționată în 1981 și este expusă în cadrul expoziției permanente a muzeului.

”După İznik, Kütahya a fost cel mai important centru de producție ceramică al Turciei otomane. Datorită zăcămintelor abundente de argilă din zonă, ceramica a fost fabricată aici în cantități mari în timpul epocilor frigiană, elenistică, romană și bizantină, iar tehnicile tradiționale ale acestei arte au supraviețuit până în zilele noastre. Deși s-au efectuat puține cercetări asupra ceramicii produse în Kütahya în perioadele otomane timpurii și pre-otomane turcești, descoperiri și publicații recente sugerează că industria a fost în esență paralelă cu cea din İznik. Cele mai vechi ceramice Kütahya cunoscute sunt cărămizile glazurate monocrome care decorează balconul minaretului Moscheii Kurșunlu, datate 1377, și plăcile de pe cenotaful și podeaua Mormântului lui Yakup al II-lea din principatul Germiyanoğlu, datate 1428, situate în imaretul fondat de același conducător. Ceramica Kütahya a continuat să fie fabricată în secolele următoare, exemplele de cea mai bună calitate datând din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Un declin al calității este observabil începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dar a existat o renaștere la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar cu sprijinul statului în al doilea sfert al secolului al XX-lea, această ceramică tradițională a supraviețuit până în prezent.”

Surse: https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide ,

https://www.peramuseum.org/images/pdf/digital-publications/kutahya-tiles-and-ceramics2.pdf,https://www.peramuseum.org/exhibition/kutahya-tiles-and-ceramics-collection/134

Acum 73 de ani, Dumitru Berciu, eminent arheolog al Institutului de Arheologie « Vasile Pârvan » din București, identifica o nouă cultură arheologică între Dunăre și litoralul Mării Negre – cultura Hamangia! La începutul anilor 1950, atunci când au început primele săpături arheologice la Ceamurlia de Jos, urmate de cele de la Baia, el era încă departe de a bănui că va revoluționa percepția noastră asupra societăților agro-pastorale din Neolitic. Arheolog neobosit, Dumitru Berciu va consacra întreaga sa energie prezentării caracteristicilor acestor comunități de agricultori și crescători de animale, cunoscute în prezent mai ales prin realizările lor remarcabile în domeniul ceramicii și plasticii antropomorfe. Aproximativ în aceeași perioadă, împreună cu echipa sa, va descoperi pe șantierul de la Cernavodă două piese de excepție ale neoliticului european, ce vor deveni din acel moment un veritabil simbol al culturii Hamangia – „Gânditorul” și statueta reprezentând un personaj feminin în poziție șezând.

Începând cu anul 2023, o echipă franco-română și-a propus să desfășoare un nou proiect de cercetări în zona Baia-Hamangia (com. Baia, jud. Tulcea). Obiectivul acestui demers este de a realiza o nouă analiză a fundamentelor culturii Hamangia. În perioada 2024-2025 au fost puse bazele unui veritabil șantier arheologic pe malul lacului Golovița. Pentru o cât mai bună cunoaștere a sitului eponim al culturii Hamangia, a fost pus în operă un întreg arsenal de metode de cercetare, ce vor permite identificarea caracteristicilor unei vaste zone de locuire a cărei suprafață depășește 6 ha. Cu ajutorul tehnologiei LiDAR și al prospecțiunilor geofizice se conturează treptat planul  unei mari așezări din prima jumătate a mil. V a.Chr. Pe teren, prin săpăturile realizate până în prezent au fost aduse la lumină numeroase urme ale populațiilor neolitice de acum 6800 de ani. Aceste comunități de agricultori au amenajat în sol numeroase „depozite” pentru păstrarea cerealelor. În apropierea lor au fost descoperite mari zone de acumulare a resturilor diferitelor activități umane, în care se regăsesc o cantitate impresionantă de fragmente ceramice, unelte din piatră și os. Alături de acestea trebuie amintită o statuetă antropomorfă din lut din celebra serie a culturii Hamangia! Miile de fragmente de oase de mamifere (multe dintre ele cu evidente urme de dezarticulare, descărnare, arsură) și pești descoperite constituie dovada creșterii animalelor (în special vite, oi și capre), a vânătorii (bour, cerb, căprior și, rar, cal sălbatic) și pescuitului.

Un fapt interesant, comunitatea Hamangia de la Baia a pescuit și în lagunele aflate în apropierea așezării. Prin intermediul carotajelor realizate în preajma actualului lac Golovița s-a putut stabili că locuirea preistorică  s-a constituit în apropierea unei văi la al cărei capăt se regăsea o lagună cu apă salmastră, mediu care a permis exploatarea unor ecosisteme complementare.

Noi întrebări se conturează pe măsură ce proiectul de cercetare avansează: unde se aflau locuințele? Cum erau acestea construite? Care era forma lor? Așezarea era organizată în celule familiale sau în unități mai mari?

Activitatea arheologilor este doar la început iar cercetările de teren și analizele arheometrice trebuie continuate pentru a cunoaște această pasionantă și enigmatică cultură neolitică ce se individualizează prin incredibila creativitate și eleganță artistică a reprezentanților săi.

Programul de cercetări de la Baia-Hamangia face parte din în misiunea «Archéologie Delta du Danube»/«Arheologia Deltei Dunării» și este finanțat de Ministerul Culturii din România și Ministerul Europei și Afacerilor Externe din Franța. În prezent, reunește peste 40 de specialiști din diferite instituții de cercetare: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea, Centre National de la Recherche Scientifique (Franța), Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» București, Universitatea «1 Decembrie 1918» Alba Iulia, Muzeul Național de Istorie a României București, Muzeul Regional Dobrich (Bulgaria).

O atenție deosebită este acordată pregătirii unei noi generații de arheologi în România. În baza parteneriatului încheiat cu Universitatea din București, studenții Facultății de Istorie din această instituție își desfășoară anual pe sit practica arheologică.

Vineri, 22 august 2025, la ora 17.00, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, va avea loc vernisajul expoziției itinerante NEW HOPE (NOUA SPERANȚĂ), expoziție ce cuprinde lucrări ale artistului Roman Tolici. 

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 22 august – 27 septembrie 2025. 

Organizatori: Mobius Gallery, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea

Parteneri: 2ACTIVE, Davino, Color Mind

Proiect susținut de: Banca Transilvania

Ce spun organizatorii:

”NEW HOPE este cea mai recentă expoziție semnată de Roman Tolici, unul dintre cei mai apreciați pictori contemporani din România. Evenimentul marchează ultima oprire a parcursului itinerant al expoziției prin cinci orașe din România, după Brașov, Timișoara, București și Sibiu.

NEW HOPE (NOUA SPERANȚĂ) reunește o selecție de lucrări recente, realizate în ultimii cinci ani, ce reprezintă o reflecție profundă asupra transformărilor majore care au redefinit lumea contemporană, atât la nivel macro, social și politic, cât și la nivel micro, al experiențelor individuale. Explorând relația dintre om și istoria Pământului, NEW HOPE devine un spațiu concret, construit atât pe vulnerabilitatea, cât și pe reziliența umană, într-o perioadă în care limitele fizice și spirituale sunt constant provocate.

Istoria oferă nenumărate exemple în care speranța s-a dovedit deșartă: imperii s-au prăbușit, dezastre cumplite au spulberat speranța oamenilor, iar nedreptăți teribile au rămas nepedepsite. Cu toate acestea, speranța s-a încăpățânat să reapară mereu. Această nouă serie explorează tocmai acest sentiment abstract și fragil pe care îl numim SPERANȚĂ. – Roman Tolici

Roman Tolici s-a născut în 1974, în satul Ghetlova, Republica Moldova (fosta URSS). În 1990 ajunge în Bucureşti, grație unei burse de studii la Liceul de Artă “Nicolae Tonitza”, acordată de Statul Român. Tot în București își definitivează studiile la Universitatea de Artă. Odată cu sfârșitul anilor 1990, Tolici a experimentat deopotrivă în domeniul literaturii, al ilustrației și animației, benzii desenate și fotografiei, pentru ca, începând cu anii 2000 să se impună, prin expoziții personale și de grup, ca pictor. A expus în Austria, Germania, Cehia și Statele Unite ale Americii. Asociat cu un realism fotografic infuzat de lirism și un simț suprarealist al existenței cotidiene, Roman Tolici este unul dintre artiștii reprezentativi ai generației douămiiste.

Un traseu național – cinci orașe în căutarea speranței

Susținută de Banca Transilvania, expoziția NEW HOPE a debutat la Brașov, urmând să ajungă la Timișoara și București, pentru ca mai apoi să fie prezentată în alte două orașe din România – Sibiu și Tulcea –, consolidându-și statutul de proiect itinerant menit să aducă arta contemporană mai aproape de comunități diverse.

Un context al schimbărilor accelerate

În mod obișnuit, schimbările de paradigmă socio-politică se desfășoară lent, pe falii temporale ample, permițând umanității să le absoarbă treptat. Există însă scenarii în istoria omenirii în care schimbările majore s-au produs abrupt, în urma unor evenimente neașteptate, care au făcut imposibilă integrarea lor, devenind astfel generatoare de traume colective. Ultimii patru ani au fost marcați de o serie de astfel de evenimente imprevizibile, care au generat transformări rapide, cu un impact profund asupra vieții cotidiene. În acest context, lucrările lui Roman Tolici surprind momente de incertitudine, adaptare și căutare a unui nou echilibru.

“Noua speranță pe care o invocă Roman Tolici în picturile lui poate fi un concept paradoxal, care conține din start orizontul nemărginit, dar ușor oniric, al unei planete „vindecate” și al unei umanități „adecvate”, dar și limitele indiscutabile ale unei proiecții fracturate de realitatea de pe teren – terenul imaginației contaminate de scenarii apocaliptice și de tensiuni existențiale vizibile. Tolici aduce în scenografia tablourilor lui recente elemente tot mai atent extrase din registrul peisajelor devastate, al unei extincții accelerate a naturii, al Capitalocenului sau Petro-Capitalismului. […] Pictura este, așadar, speranță, iar actul de a picta este activarea unui arsenal întreg de strategii de supraviețuire.” (Diana Marincu, critic de artă și curator)

———-

Deschisă în 2015, Mobius Gallery își propune să producă expoziții de artă contemporană la calitate muzeală și să găzduiască schimburi culturale între Est și Vest. De atunci, galeria a devenit unul din spațiile cele mai consistente dedicate artei în România, cu un program internațional proaspăt în care se regăsesc expoziții ale unor artiști consacrați, aflați în ascensiune sau debutanți.”

Detalii: Ștefania Dobrescu (stefania.dobrescu@mobius-gallery.com; tel. 0727 169 079

Luni, 18 august 2025, la ora 16.00, la Casa Avramide din str. Progresului, nr.32, va avea loc vernisajul unei noi expoziții din ciclul ”Arta din depozit”, o expoziție omagială de grafică și pictură intitulată „Donația colecției prof. Aurel Enică”, ce va putea fi vizionată până în luna octombrie 2025.

Coordonatori: Paul Tocanie, Daniela Iacoblev-Barău, Ana-Maria Dincu, Petre Teodorescu, Laura Guțu, Alice-Georgiana Fănaru

Ce spun organizatorii:

”Expoziția este dedicată memoriei profesorului, scriitorului și epigramistului Aurel Enică (1946–2024), personalitate marcantă a peisajului cultural tulcean. Absolvent al Liceului „Spiru Haret” Tulcea (1964) și al Facultății de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” Iași (1969), cu specializarea în limba și literatura germană, Aurel Enică și-a dedicat întreaga viață învățământului, predând limba germană, vreme de peste cinci decenii, la Colegiul Național „Spiru Haret” din Tulcea.

Respectat și îndrăgit de generații de elevi, cunoscut și sub porecla afectuoasă „Șultz” (germ. Schultz, însemnând „șef sau conducător al comunității”), profesorul Enică a fost o prezență discretă, dar esențială în viața culturală a orașului. A fost membru fondator al Asociației Scriitorilor „Aegyssus” Tulcea și autorul a numeroase volume de poezie satirică și epigrame, printre care: Zâmbete triste (2001), Cristale de memorie (2003), Instantanee… de tranziție (2004), Înmu­guriri ideatice (2009) și Memento, homo… (2011). Pasionat de frumos, Aurel Enică a fost un iubitor de artă și colecționar atent, deținând una dintre cele mai importante colecții particulare de pictură din Tulcea, în care lucrările semnate de prietenul său apropiat Günther-Forst Gasser ocupau un loc aparte.

În semn de prețuire pentru valoroasa contribuție culturală lăsată în urmă, moștenitorii profesorului au făcut o importantă donație către Muzeul de Artă din Tulcea, constând în lucrări de pictură și grafică, semnate de artiști reprezentativi pentru spațiul dobrogean și nu numai.

Donația cuprinde:

• 10 lucrări de pictură, donate de (Ileana Perșinaru și Margareta Căpitănescu), semnate de: Günther-Forst Gasser (4 lucrări), Eugen Bratfanof (2 lucrări), Maria Pelmuș (1 lucrare), Viorel Poiată (1 lucrare), Gheorghe Neață (1 lucrare) și Mariana Popescu Suciu (1 lucrare).
• 21 de lucrări de grafică, donate de (Gheorghe Bucur și Ștefania Ticovschi), semnate de: Eugen Bratfanof (7 lucrări), Vasile Felipov (3 lucrări), Emilia Dumitrescu (1 lucrare), Gheorghe Sârbu (1 lucrare), Rodica Toth-Poiată (1 lucrare), Gheorghe Enache (1 lucrare), Vasile Drăgușanu (1 lucrare), Florian Milan (2 lucrări), Marcel Chirnoagă (1 lucrare), Ibrahima Keita (1 lucrare), Ștefan Găvenea (1 lucrare), Constantin Găvenea (1 lucrare).

„Expoziția se constituie într-un eveniment de prețuire și respect pentru cel care a fost prof. de limba germană (la Colegiul Național „Spiru Haret” Tulcea) și colecționar de artă plastică – Aurel Enică. Acesta a fost un prieten al artiștilor plastici tulceni și nelipsit de la vernisajele Filialei U.A.P.

Aurel Enică a colecționat artă dar a și creat la rândul său șase volume de epigrame și poezie satirică, încântând publicul tulcean la vernisaje și lansări de carte, a publicat în cotidianul Delta și publicațiile tulcene Steaua Dobrogei și Seniorii tulceni.

Mulțumiri se cuvin prof. Gh. Bucur (vărul acestuia) pentru inițiativă și Muzeului de Artă pentru acceptarea de a păstra, prin lucrările donate, memoria colecționarului și prof. Aurel Enică.” (Adrian Pal – profesor, artist plastic, membru al U.A.P. Tulcea)

„Eu și sora mea, Margareta, știam de dorința vărului nostru Aurel de a dona Muzeului de Artă Tulcea zecile de tablouri achiziționate în timp din dragoste pentru artă și cu sacrificii bănești din modestul salariu de profesor. Dorința lui era de a realiza o galerie de lucrări plastice care să poarte numele «Colecționar profesor Aurel Enică». Mulțumesc verișorilor moștenitori – Margareta Căpitănescu, Virginia Mangâru, Ileana Perșinaru și Ștefania Ticovschi – care au acceptat ideea și au donat tablouri pentru a împlini această generoasă și nobilă dorință.” (Gheorghe Bucur, profesor)

Expoziția „Donația colecției Aurel Enică”  este o ocazie de a (re)descoperi, prin ochii unui spirit rafinat, creațiile unor artiști valoroși ai spațiului românesc.

Vă invităm la vernisajul expoziției și vă îndemnăm la reflecție, alături de profesorul Aurel Enică, printr-o epigramă ce evocă cu nostalgie spiritul orașului Tulcea:

NOSTALGIE
Mi-e Tulcea – încă muza-mi adorată,
Nu cea de azi, cu blocuri din beton;
Vreau Tulcea, de Găvenea creionată,
Și cea cântată-n cărți, de… ARITON
– prof. Aurel ENICĂ”

În perioada august 2025 – iunie 2026, la Centrul Muzeal Eco-Turistic din str. 14 Noiembrie, nr. 1, publicul este invitat să vizioneze expoziția „De la colți la trompă: Călătoria evolutivă a elefanților”.

Ce spun organizatorii:

”Imaginația debordantă, rigoarea științifică și tenacitatea colectivului entuziast și priceput al Centrului Muzeal Eco-Turistic ”Delta Dunării”,  în colaborare cu specialiștii Laboratorului de Restaurare – Conservare Patrimoniu Mobil și Imobil, se concretizează și de această dată printr-o expoziție de excepție ce continuă seria de evenimente cu tematica ”Valori ale patrimoniului muzeal”, expoziție ale cărei exponate aparțin colecției Institutului de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea.

Expoziția „De la colți la trompă: Călătoria evolutivă a elefanților” creează o cronologie vizuală ce prezintă evoluția elefanților de la strămoșii lor preistorici (precum mamutul lânos și mastodontul) până la elefanții africani și asiatici de astăzi, elemente de anatomie, care ilustrează diferențele și asemănările dintre speciile de elefanți și rudele lor, adaptările acestora la condițiile de mediu și măsuri de conservare a speciilor și subspeciilor de elefanți.

Vizitatorul este invitat să admire secțiuni transversale în mărime naturală a două fosile de mamut lânos și o dioramă ce prezintă un pui de elefant din subspecia Elephas maximus indicus.

Tot în expoziție sunt prezentate informații despre simbolistica elefanților în diverse culturi umane, inclusiv mitologie, artă, obiecte de podoabă, exemple de plante vii cu denumiri caracteristice.”

Copiii cu vârste între 5 și 10 ani sunt invitați Marți, 12 august 2025, de la 10.15 la 12.00, la Centrul Muzeal Eco-Turistic ”Delta Dunării”, din str. 14 Noiembrie, nr. 1bis,  pentru a participa la

Workshop-ul educațional ”Elefanții și prietenii lor. Aventuri la muzeu”

Ce spun organizatorii:

🔈Ce vom face în cadrul atelierului:
• Vizită ghidată în Expoziția tematică temporară
• Activitate practică: aici copiii vor completa fișe de lucru, vor picta câte o figurină din ipsos(elefănțel), vor realiza un colaj cu semințe pe contur tematic, vor asculta cântece despre elefanți și își vor crea propria poveste. Tot aici vor experimenta jocuri de socializare (activitate în care copiii comunică prin sunete și gesturi).
Aceste activități stimulează gândirea creativă și ajută copiii să înțeleagă mai bine modul în care speciile se adaptează mediului lor. Atelierul oferă un cadru educativ relaxant și accesibil, unde curiozitatea este încurajată prin experiențe practice.
La finalul activității fiecare copil va primi din partea organizatorilor diplome de participare și trofee.
Vă așteptăm cu drag!🌿

Doar pe parcursul lunii AUGUST 2025, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul poate viziona „Maica Domnului cu Pruncul, Bucuria tuturor celor necăjiți” (pictură în tempera pe lemn, cu strat de cretă și clei de oase), icoană praznicară de secol XIX, realizată în stil postbizantin într-un atelier lipovenesc.

Lucrarea, parte a colecției de icoane a Muzeului de Artă, a fost restaurată recent de către specialiștii Laboratorului de Restaurare – Conservare Patrimoniu Mobil și Imobil din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea.

Surse: https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide

Vineri, 1 august 2025, ora 15.00, la Casa Avramide din str. Progresului, nr. 32, va avea loc deschiderea celei de-a patra ediții a expoziției itinerante ”Restaurarea ilustrată”, organizată în colaborare cu Asociația Conservatorilor și Restauratorilor din România.

Ce spun organizatorii:

”În această ediție este ilustrată munca a 37 de specialiști din toată țara, și anume:

1. Luminița Bogdan, restaurator hârtie – Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva

 Restaurarea unei liturghii Râmnic 1747

          2. Camelia Băluțescu – Muzeul Național al Banatului Timișoara

          3. Dr. Emanoil Pripon – Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău

Intervenții de conservare – restaurare asupra unui vas aparținând neoliticului timpuriu, restaurat anterior

          4. Dumitru Bostan – Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț

 Restaurarea și conservarea unui ansamblu cucutenian de figurine zoomorfe și conuri de lut descoperit la Poduri – Dealul Ghindaru

Restaurarea și conservarea unei fruntiere Cucuteni A2 de la Poduri – Dealul Ghindaru

          5. Mihaela Beceanu – Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva

Restaurarea și conservarea curativă a unui iatagan de secol XIX  

          6. Dr. Luminița Bujancă –  Muzeul Național al Banatului Timișoara

Restaurare carte veche românească

          7. Magó Andreea-Beatrix – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

          8. Laura Troșan – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Cercetarea, investigarea și restaurarea unei genți bărbătești de documente

          9. Dr. Petronela Fotea – Muzeul Național al Țăranului Român

 Restaurarea unui grup statuar din parcul Crâng, Municipul Buzău, componenta artistică din metal

          10. Ing. Ligia Otilia Topor – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Centrul de Cercetare și Conservare – Restaurare a Patrimoniului Cultural

Vase ceramice din Cultura Cucuteni. Re-restaurare

          11. Mihai Spiridon – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Centrul de Cercetare și Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural

Lapis redivivus – Sculptura în aer liber

          12. Valerica Chitic – Muzeul Istoriei, Culturii și spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos Galați

Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie, Mânăstirea Neamț 1845

          13. Paula Gânju – Muzeul Istoriei, Culturii și spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos Galați

Conservare- Restaurare a unei Evanghelii , Râmnic 1746

          14. Sabin Grapini – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Piese restaurate în cadrul Proiectului ZMEA

          15. Anca Ștefanov – ICEM Tulcea – Laboratorul de conservare-restaurare patrimoniu mobil

Restaurarea, conservarea și etalarea unei tapiserii

          16. Dr. Filip Adrian Petcu – Muzeul Național de Artă Timișoara

          17. Magda Babău – Muzeul Național de Artă Timișoara

          18. Aurelia Mihuț – Muzeul Național de Artă Timișoara

Re-codarea – Laboratorul vizitabil – MNArt Hub de inovare muzeală

          19. Dr. Ileana Popescu – Muzeul Național al Țăranului Român

Restaurarea Unei Draperii pentru Sinagogă

          20. Liliana Marcu – ICEM Tulcea – Laboratorul de conservare-restaurare patrimoniu mobil

Restaurarea unui vas bitronconic descoperit la Isaccea, județul Tulcea 

          21. Adriana Popa – Muzeul de Istorie „ Paul Păltănea” Galați

Metodologia de restaurare aplicată unui document – Cei doi fii ai domnului Al. I. Cuza

          22. Adela Păun – ICEM Tulcea – Laboratorul de conservare-restaurare patrimoniu mobil

          23. Doina Grigoraș – ICEM Tulcea – Laboratorul de conservare-restaurare patrimoniu mobil

Restaurarea unui brevet

          24. Ioana Popițiu – Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva

Restaurarea vasului cuptor

          25. Ana Lăcrămioara Băcăoanu – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Centrul de Cercetare și Conservare – Restaurare  a Patrimoniului Cultural Iași

Restaurarea unei oale de noapte descoperită în anul 2023 la Roman, în punctul „Spitalul Precista”

 Restaurarea unui platou descoperit în anul 2023 la Roman, în punctul „Spitalul Precista”

          26. Codrina Lăcătușu – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Centrul de Cercetare și Conservare – Restaurare  a Patrimoniului Cultural Iași

Restaurarea unui vas din faianță englezească de secol XIX

         27. Victor Bogdan Curbăt – Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț

Piese ascunse în culisele unui muzeu – conservare preventiv/ curativă

         28. Popa Remus Ioan – Centrul de Cercetare și Conservare – Restaurare a Patrimoniului Cultural Iași

         29. Vasiliu George Lucian – Muzeul de Artă Piatra Neamț

Conservarea și restaurarea icoanei „Nașterea Domnului”

          30. Otilia Mircea – Complexul Muzeal Național Neamț

Restaurarea unui inel descoperit în mormântul M210, la Roman, în punctul „Spitalul Precista”

          31. Lavinia Ana Axentoiu – Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț

          32. Viorica Vasilache – Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași, Institutul de Cercetări Interdisciplinare, Centrul Arheoinvest

          33. Ana Drop – Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași, Institutul de Cercetări Interdisciplinare, Centrul Arheoinvest

         34.Vasile Pelin – Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași, (Institutul de Cercetări Interdisciplinare), Centrul de Cercetare cu Tehnici Integrate pentru Investigarea Aerosolilor Atmosferici din România (Recent Air)

Metodologii de restaurare. Studii de caz: monede

         35. Consuela Cioboteanu – Muzeul Național al Literaturii Române

Calendariu rumânesc pe anul 1794- metodologia de restaurare

         36. Mariana Apăvăloaei  – Complexul Muzeal Național Neamț

Conservarea colecției de ihtiologie din cadrul Muzeului de științele naturii Roman

        37. Dr. Radu Gabriela ICEM Tulcea – Laboratorul de conservare-restaurare patrimoniu mobil

Restaurarea unui felinar din secolul al XIX- lea”

În perioada iulie 2025 – iulie 2026, la Centrul Muzeal Eco-Turistic ”Delta Dunării” din str. 14 Noiembrie, nr. 1 bis, publicul este invitat să vizioneze expoziția ”Mărturii din adâncul paleomărilor”.

Ce spun organizatorii:

”Expoziția prezintă o suită de mostre fosile din era mezozoică, reprezentată prin exemplare din perioadele triasică, jurasică și cretacică, alături de fosile terțiare. Aceste eșantioane remarcabile sunt însoțite de panouri informative care prezintă diverse elemente legate de perioadele geologice, precum și aspecte cheie cu privire la fascinantul domeniu al paleontologiei.”