iulie 2021

FESTIVALUL ”SĂPTĂMÂNA INTERETNICĂ” 2021

By Evenimente, homeslide | Nu are comentarii

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să participați la

FESTIVALUL ”SĂPTĂMÂNA INTERETNICĂ”

Vineri, 23 iulie 2021, ora 17.00,  la Casa Avramide din Str. Progresului, nr. 32, va avea loc  conferința de presă organizată pentru lansarea oficială a proiectului și Festivalului Săptămâna Interetnică ediția a XVI-a.

În perioada 25- 31 iulie 2021, în municipiul Tulcea se desfășoară cea de- a XVI-a ediție a Festivalului Săptămâna Interetnică. Festivalul este organizat în cadrul unui proiect omonim, care beneficiază de sprijinul financiar al Consiliului Județean Tulcea, implementat în perioada 22 iunie – 1 august 2021.

”Festivalul este cofinanțat de Centrul EUdivers, Consiliul Județean Tulcea, Fundația Județeană pentru Tineret Tulcea, Asociația Psihologilor Antreprenori Tulcea. 

Sponsorii evenimentului sunt: FAN CURIER Tulcea, SABILUC AUTO și ANGEL DENT. 

Parteneriatul include, de asemenea, Centrul Cultural „Jean Bart”, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, Primăria municipiului Tulcea, Federația Comunităților Evreiești din România, Centrul Cultural Turc YUNUS EMRE din Constanța, Partida Romilor PRO EUROPA -sucursala Tulcea, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România- filiala Tulcea, Comunitatea Rușilor Lipoveni Jurilovca, Uniunea Ucrainenilor din România- filiala Tulcea, Comunitatea Armână din România, Asociația ALTONA din Cerna, Primăria comunei Ceamurlia de Jos, Asociația SFITILINA, Primăria comunei Jurilovca, Asociația Culturală Delta Dunării din Mahmudia, Uniunea Democrată Turcă din România- sucursala Tulcea, Uniunea Armenilor din România- sucursala Tulcea, Forumul Democrat al Germanilor din Tulcea, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România- organizația locală Tulcea, Uniunea Elenă din România- filiala Tulcea, Comunitatea Elenă Sulina.

Potrivit programului evenimentului, zilnic, în perioada 25-31 iulie, începând cu ora 20.00, pe scena din Piața Civică se vor desfășura spectacole artistice, al căror program este următorul: 

Duminică, 25 iulie 2021

Recitaluri:

– Ansamblul de dansuri rome „BAHTALE”- Asociația Centrul European pentru Diversitate

–  Trupa de dansuri israeliene „HAVERIM”- Federația Comunităților Evreiești din România

– Ansamblul de dansuri italiene „GJONDA”- Asociația Centrul European pentru Diversitate

– Ansamblul “PHRALIPEN” –Partida Romilor PRO EUROPA, filiala Tulcea 

Luni, 26 iulie 2021

– „Iarmarocul din Sorocinți”, adaptare după povestirea omonimă a lui Nicolai Gogol, pusă în scenă de Asociația Centrul European pentru Diversitate în parteneriat cu Ansamblul „Zadunaiska Sici” din cadrul Uniunii Ucrainenilor din România- filiala Tulcea

Marți, 27 iulie 2021

– Ansamblul de dansuri germane “DONAU”- Asociaţia Centrul European pentru Diversitate

Ansamblul „IHOLU”- Comunitatea Armână din România-filiala Constanța

– Recitaluri:Florentina Gârțu, Elisa Scupra, Cristiana Roșca

Miercuri, 28 iulie 2021

– Ansamblul de dansuri tradiționale bulgărești “SFITILINA” din satul Vișina, comuna Jurilovca

– Grupul de dansuri megleno-române „ALTONA” din Cerna

– Ansamblul folcloric bulgăresc „ASIGA” din Ceamurlia de Jos   

Joi, 29 iulie 2021

– Ansamblul „REABINUȘKA” -Comunitatea Rușilor Lipoveni din Jurilovca    

– Ansamblul de dansuri rusești „KATIUȘA”- Căminul Cultural Mahmudia

– Recital Alexandra Listrat

– Grupul vocal „LODKA”- Comunitatea Rușilor Lipoveni din România-filiala Tulcea 

Vineri, 30 iulie 2021

-Ansamblul  de dansuri armene “BAZMAZAN”- Asociaţia Centrul European pentru Diversitate

–  Recital MELEK NURMAMBET

 –  Ansamblul de dansuri tătare  “SU DALĞALARI ”- Asociaţia Centrul European pentru Diversitate

–  Ansamblul „TUNA” – Uniunea Democrată Turcă din România-sucursala Tulcea 

Sâmbătă, 31 iulie 2021

–  Ansamblul de dansuri greceşti “TA NOÚFARA” ”- Asociaţia Centrul European pentru Diversitate

– Ansamblul „APOLLONAS”- Comunitatea Elenă Sulina

–  Ansamblul „ELLADA”- Comunitatea Elenă Sulina

–  Ansamblul HILIA PERISTERIA –  Uniunea Elenă din România-filiala Tulcea

– Ansamblul „ARTEMIS”- Comunitatea Elenă Sulina

 De asemenea, în aceeași perioadă, dar în în intervalul orar 17.00-19.00, la Casa Avramide se vor desfășura 7 ateliere menite să promoveze meșteșugurile tradiționale. Programul va include 2 ateliere de gastronomie (duminică – 25 iulie, luni – 26 iulie), pictură pe pânză (marți – 27 iulie), broderie (miercuri – 28 iulie), pictură pe lemn cu motive tradiționale tătare (joi – 29 iulie, vineri – 30 iulie, sâmbătă – 31 iulie), ebru (vineri – 30 iulie).

Atelierul de pictură tătară este realizat cu sprijinul meșterului popular tulcean Nedin Geambai iar atelierul de ebru va fi organizat de Centrul Cultural Turc Yunus Emre din Constanța.

Participarea la ateliere se va face în limita a 15 persoane, care își vor anunța intenția de participare pe e-mail-ul centruleudiverstulcea@gmail.com cu cel mult 24 de ore înainte de desfășurarea atelierului.”

Echipa EUdivers

EXPONATUL LUNII la Casa Avramide

By Evenimente, homeslide | Nu are comentarii

IULIE 2021. Casa Avramide din str. Progresului, nr.32, invită vizitatorii să contemple „Compoziție 3” – placă de ceramică glazurată, ce face parte din Colecția de artă decorativă europeană a Muzeului de Artă Tulcea și este expusă în cadrul expoziției temporare dedicate lui Eugen Ispir.

”Puţini îşi mai aduc aminte de Eugen Ispir, un important pictor român dar şi  scriitor, născut pe meleagurile nemţene în prima parte a secolului trecut.  

A făcut studiile primare la şcoala din sat iar cele gimnaziale la Târgu Neamţ. Absolvă apoi Şcoala normală “M. Eminescu” din Botoşani şi Academia de arte frumoase din Iaşi, la clasa profesorului Ştefan Dumitrescu. Îşi susţine licenţa, în 1935, apoi este profesor de desen la mai multe şcoli din Bucureşti şi Giurgiu.

Trecut la “Straja ţării” (Straja Ţării (cunoscută şi sub numele de Străjeria) a fost o organizaţie de tineret ideată şi patronată de regele Carol al II-lea. A luat fiinţă în virtutea decretului-lege din 15 decembrie 1938, prin care toţi băieţii între 7 şi 18 ani şi toate fetele între 7 şi 21 de ani erau obligaţi să facă parte din Straja Ţării. A fost o organizaţie paramilitară, obligatorie, instrumentată politic şi propagandistic. Ea avea şi rolul de a contrabalansa influenţa crescândă a Mișcării Legionare în rândurile tineretului român. Nu întâmplător, Straja Ţării a adoptat un stil care cuprindea multe asemănări cu Mişcarea Legionară sau „Tineretul lui Hitler” (organizare, disciplină, simbolistică etc.).Comandantul suprem al Străjeriei era Carol al II-lea, supranumit şi „Marele Străjer”. Deviza străjerilor era „Credinţă şi muncă, pentru ţară şi rege”. Străjerii aveau o organizare elaborată şi desfăşurau diverse activităţi specifice cercetaşilor, care cuprindeau educaţie sportivă, gimnastică. Organizaţia avea propriile drapele, fanioane şi cântece străjereşti. Străjerii erau implicaţi în acţiuni de muncă colectivă, concertate de Ministerul Propagandei.) , organizaţie în care conduce revista “Cuibul nostru”. 

Debutează, în anul 1932, cu articole şi caricaturi la “Cuvântul liber”, dar colaborează şi la alte publicaţii precum Curajul , Veghea, Naţionalul Nou, Ogorul, Cuvântul Românesc, Porunca Vremii, Viaţa literară, Sfarmă Piatră, România, Curentul, Frontul, Neamul Românesc, De strajă ş. a. Şi-a completat studiile artistice la Paris şi Veneţia, în anii 1937-1938. A expus la Salonul oficial al României (1932-1939), a avut expoziţii personale la Botoşani, Piatra Neamţ, Sala Mozart, Sala Dalles. În anul 1932 a fost inspector în Ministerul artelor, iar după începerea războiului devine pictor de război. A îndeplinit şi după 1944 funcţii de răspundere în Ministerul Artelor. S-a remarcat ca “un pictor laborios prin picturi în ulei şi tempera, apropiat de maniera fovistă: culori vii, spontane, contrastante, subiectiv interpretate”, cum scria criticul de artă Mircea Deac, în “Lexiconul critic şi documentar”. 

Eugen Ispir a publicat cărţile “Zdroboleanca” (roman), la Editura Cugetarea, în 1932, şi “Străjerul din Cuibul doi”, în 1935. Unele articole ale lui Eugen Ispir au fost publicate sub pseudonul Eftimie Isochie. Pictorul a murit, în 1974, la Bucureşti.” (Nicolae SAVA)

Surse: https://zch.ro/un-pictor-si-un-scriitor-uitat-eugen-ispir/ , http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Straja_%C5%A2%C4%83rii

LUCRAREA LUNII la Muzeul de Artă

By Evenimente, homeslide | Nu are comentarii

IULIE 2021. Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, invită vizitatorii să contemple opera „Autoportret” (pastel/carton), aparținând colecției de grafică, lucrare al cărui creator este Ion Theodorescu-Sion (n. 2 ianuarie 1882, Ianca, Brăila – d. 31 martie 1939, București). 

„Ion Theodorescu-Sion face parte din generația inovatoare de pictori de la începutul secolului al XX-lea, care propune o tematică și o tehnică modernă, raportate la naționalitatea românească.

 Studiile gimnaziale şi liceale le urmează la Brăila iar în perioada 1894 – 1897 studiază la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti. Alături de Camil Ressu, se distinge prin urmărirea înverșunată a creării unui stil național, în urma asocierii naturii – ca simbol, cu omul, drept receptor al simbolului.

 La sfârșitul anului 1904, primind o bursa  in valoare de 300 de franci, pleacă la Paris, la Academie des Beaux-Arts, unde studiază cu Jean Paul Laurens și Luc Oliver Merson. Acolo îl întâlnește pe Brâncuși. La scurt timp însă, bursa îi este anulată și este nevoit să lucreze într-o fabrică. În drumul înapoi spre țară execută pe vapor cinci portrete, care se aflau în 1971 în colecțiile Naumescu și Ionescu-Parapeanu (vezi Doina Schobel, catalog, 1971).

 Una dintre cele mai importante influențe pe care le-a resimțit estetica și gândirea artistică a lui Theodorescu-Sion (în diverse etape de creație) s-a conturat în jurul pasiunii acestuia față de simbolism (în special cel literar). Dacă această înțelegere a menirii produsului artistic venea dinspre acest fond afectiv, maniera de creație se mula și ea pe caracteristicile simbolismului, drept urmare, pentru începutul carierei, Art-Nouveau-ul devenea un stil preferat.

 În 1908, publică desene satirice în revistele umoristice din București. Anul următor expune la Salonul Oficial, iar în 1910, la Tinerimea Artistică alături de Luchian, Ressu, Segal, Petrașcu și Cuțescu-Storck. Tot în perioada respectivă participă la expozițiile permanente ale societății “Arta” și execută ilustrații pentru “Viața Socială” și “Facla”. Între anii 1911 – 1913, continuă să expună uleiuri și lucrări de grafică la Salonul Oficial și Tinerime, la care se adaugă tablourile de la Cercul Artistic și cele de la Expoziția Oficială a Pictorilor în Viață. În 1917, fondează alături de alți artiști cu idei similare, “Arta Română”, cu prima expoziție organizată un an mai târziu. Următorii ani vor fi încărcați atât de expozițiile personale, cât și cele ale Artei Române, dar și de călătorii prin țară, la Brașov împreună cu Ressu, la Curtea de Arges și pe litoralul Mării Negre cu Satmary, Iser și Dărăscu. Lucrările realizate atunci se înscriu în cea de-a doua perioadă de creație a lui Sion, când înspirația din legende, obiceiuri și tradiții populare e cât se poate de evidentă, iar pictorul își desăvârșește capacitățile de organizare în spațiu și dispunerea armonioasă a elementelor. Anul 1924 este anul de culme al acestei perioade, marcând realizarea unor opere majore.

 Ia parte la luptele din timpul războiului de întregire a neamului şi face parte dintre artiştii mobilizaţi de Marele Cartier General pentru a crea opere cu subiecte din război. În perioada interbelică, Ion Theodorescu-Sion a avut atribuțiuni de inspector al Ministerului Artelor, în direcțiunea Artelor, condusă de Ion Minulescu si a fost prieten  fidel al Şcolii de Arte din Chişinău.

Viziunea sa de basm, stilul rafinat și exigența tehnicii de desen, l-au determinat să abordeze cu o mare sensibilitate și originalitate o gamă largă de teme, strânse de-a lungul călătoriilor în spațiul românesc. Participă de asemenea, la expoziţiile de artă românească organizate la Barcelona (1929), Haga şi Amsterdam(1930), Paris(1937), New York (1939) şi face parte din grupul artiştilor care decorează interiorul Palatului Regal, actualul Muzeu de Artă al României.

Câteva din creaţiile sale sunt vândute în prezent, la cele mai mari casele de licitaţii, cu sume importante.”

Sursa: https://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/04/02/ion-theodorescu-sion/