În luna MAI 2025, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul poate admira „Fetiță din Jurilovca”, linogravură în culori realizată în 1960 de Hortensia Masichievici Mișu (1917-2010).
”Lucrarea face parte din colecția de grafică a muzeului.
De obicei păstrată în depozit, lucrarea este prezentată pentru prima dată în cadrul expoziției permanente a Muzeului de Artă Tulcea.”
”Licențiată a Facultății de Drept din Cernăuți (1939) și a Academiei de Arte Frumoase din București (1947), sub coordonarea profesorilor Nicolae Dărăscu și Camil Ressu, Hortensia (Puia) Masichievici-Mișu (16 septembrie 1917, Chitila – 12 ianuarie 2010, București) a urmat, în anii III și IV de studiu, și cursurile Academiei Libere a profesorului Marcel Guguianu. În perioada 1953-1959 a lucrat pictură religioasă cu Dumitru Dimitriu-Nicolaide. Pictorul a îndrumat-o atât în tehnicile de frescă și tempera, cât și în linogravură și xilogravură.
De-a lungul timpului, artista s-a afirmat în special în calitatea sa de graficiană. Hortensia Masichievici a debutat cu „Portret de fetiță” la Salonul Oficial de Toamnă din 1943 (Desen, Gravură, Afiș) și a devenit membru în Uniunea Artiștilor Plastici în 1958, realizând în acest scop patru gravuri pe care le-a prezentat apoi la Expoziția Internațională de la Moscova din același an.
Hortensia Masichievici-Mișu a participat la anuale de grafică, saloane de pictură și sculptură, expoziții de artă decorativă, manifestări de artă românească în străinătate. Printre participările sale la expoziții internaționale amintim cea de-a XXX-a ediție a Bienalei de la Veneția din 1960, cu o linogravură în culori realizată în 1958, intitulată „Pace”. O expoziție retrospectivă a operei artistei a fost organizată în 2002 la Galeria Etaj ¾, Teatrul Național din București.
În perioada recentă a realizat lucrări de grafică cu ajutorul calculatorului și a scris proză scurtă. A publicat, printre altele, „Destinul unui pian”, în versiune germană, în volumul „Von Reichenbach bis Buenos Aires”, apărut la Akademie für Ältere, Heidelberg (1996), „O casă uitată” în volumul „Povestea caselor” de la Editura Simetria, București (1999), volumul de proză scurtă „Microbul și alte povestiri adevărate” (2003), Editura Anima, un volum de desene, „Răsfrângeri” (2005), un volum de gravuri mici, „În umbra tăcerii” (2006), la Editura Anima, ș.a.
Hortensia Masichievici-Mișu a primit numeroase premii și distincții, printre care: Medalia „Meritul Cultural clasa I” (1968), Medalia de aur pentru gravură a Academiei „Tommaso Campanella” (Roma, 1968), Premiul Uniunii Artiștilor Plastici București pentru Grafică (1992), Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1994), Premiul de onoare al Trienalei de gravură de la Chamalière (Franța, 2000), Ordinul „Meritul Cultural” în gradul de Mare Ofițer, categoria Arte Plastice (2004).”
Surse: https://www.facebook.com/photo?fbid=3975119682706449&set=a.1558208641064244 , https://muzeulbucurestiului.ro/palatul-sutu-gazduieste-expozitia-donatia-beldiman-hortensia-masichievici-misu-gravura-ca-pasiune/
