Uncategorized
Marți, 24 ianuarie 2023, muzeele și obiectivele muzeale vor fi deschise conform programului normal de vizitare.
Din luna iunie 2022, publicul poate vizita Muzeul de Artă Orientală – Casa Panaghia din Babadag, restaurată și prezentând o nouă expoziție permanentă.
Clădirea emblematică pentru arhitectura medievală dobrogeană a fost restaurată în cadrul Proiectului de investiție „Promovarea valorilor culturale prin restaurarea și conservarea punctului muzeal Casa Panaghia Babadag, jud. Tulcea”.
Situată în vecinătatea imediată a Geamiei Ali Gazi Pașa, Casa Panaghia este construită în stilul arhitectural clasic turcesc/ otoman, unele detalii precum tavanul cu marchetărie din lemn cunoscând o răspândire generală în aria balcano-anatoliană. Unele detalii ornamentale precum şi motivele de marchetărie ale göbek-ului (cercul cu semilune și stele, încadrat de raze divergente) trimit spre Istanbul şi Asia Mică.
Inițial, aici a funcționat seminarul musulman, destinat formării deservenţilor geamiei şi predării principiilor legii religioase islamice, construit pe locul unei foste medrese înființate prin donaţia testamentară a lui Gazi Ali Paşa în anul 1610. Seminarul a fost reorganizat în 1880 în concordanţă cu legile româneşti, pentru ca în 1901 sediul său să fie mutat la Medgidia, în urma diminuării numărului de musulmani din zonă.
După 1903 şi până după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial aici a fost Grădiniţa de copii, iar din anii 1970 o Expoziţie de Artă Orientală deschisă până în 2011, când clădirea a fost închisă pentru conservare.
Expoziția de artă orientală organizată în Casa Panaghia prezintă piese ce aparțin artei populare tradiționale a turcilor și tătarilor din Dobrogea, dar și piese ce aparțin artei orientale realizată în manufacturi și, ulterior, industrial. Arta populară a turcilor și tătarilor din Dobrogea (țesături, broderii, piese de port, podoabe, vase de aramă pentru uz cotidian și pentru diferite ceremonialuri) reflectă originile sale orientale. Anumite trăsături ale acestei arte relevă, însă, interferențe cu arta populației autohtone din Peninsula Balcanică și din Dobrogea.
Sunt reprezentate momente din viața musulmanilor: servirea mesei, momente de reculegere, baldachinul (un pat cu cele mai frumoase țesături și cusături – geaulâcuri, cevreuri, cse). Baldachinul se împodobea în camera de nuntă, fie că vorbim despre ceremonia de circumcizie (nunta de băiat) sau de căsătoria propriu-zisă.
Motivele ornamentale tipic orientale: garoafa, laleaua, chiparosul, zambila, fructul de rodie s.a., completate de firul metalic auriu și argintiu, se combina în compoziții cromatice și decorative de o valoare estetică deosebită. Pe covoarele expuse, țesute în tehnica Karamani, apar compoziții complexe în cadrul cărora se detașează mai multe medalioane poligonale și motive cu rolul de a asigura fertilitatea, belșugul, protecția, unitatea familiei și a tinerilor căsătoriți, precum: akrep (scorpionul), cengen (cârligul), kurt izi (gura lupului), kocboynuzu (coarnele berbecului), bukagi, kostek (cătușele) etc.
La demisolul clădirii sunt prezentate aspecte ale conviețuirii în spațiul dobrogean, care aparțin în general unui fond comun, mai mult legat de funcționalitate decât de estetică. Orașul Babadag a fost un important nod comercial, fapt reliefat de prăvălia reconstituită în care veneau mușterii indiferent de religie sau apartenență culturală.
Joi, 19 mai 2022, la ora 16.30, la Casa Avramide – parter, din str. Progresului, nr. 32, va avea loc evenimentul de lansare a romanului ”Orașul ascuns” de Geo Naum.
Geo Naum s-a născut la Tulcea, oraş în care a urmat cursurile şcolii generale şi ale liceului şi unde a locuit până în anul 1982. Cursurile universitare le-a urmat la Universitatea din Galaţi, unde şi-a obţinut diploma de inginer de nave.
Activitatea profesională nu a avut legătură cu literatura, dar exerciţiul scrisului şi l-a format prin multitudinea de rapoarte prezentate, redactarea studiilor de cercetare ştiinţifică şi a proiectelor de acte normative elaborate prin cele câteva locuri de muncă prin care a trecut.
Înclinaţia spre artă şi literatură s-a manifestat atât ca cititor asiduu de literatură română şi străină sau devorând cu privirea multitudinea de picturi de prin muzeele vizitate şi albumele de reproduceri cu care şi-a îmbogăţit biblioteca personală, cât şi ca realizator de fotografii artistice sau filme de scurt metraj prin cinecluburile şcolare sau studenţeşti în care a activat din pasiune.
A debutat târziu, în primăvara anului 2005, în revistele literare ANTARES şi PORTO FRANCO care apar în Galaţi, cu fragmente dintr-o proză scurtă şi cu un pasaj din versiunea iniţială a romanului de debut. Dintre volumele publicate ne amintim : ”Pedeapsa de sine”,”Obsesia”, ”Careu de bonsai”, ”Năzărirea lui Haralamb”.
Începând cu data de 1 aprilie 2022, Cetatea Medievală Enisala va avea următorul program de vizitare:
Marți – Duminică: 10.00 – 18.00
Luni: ÎNCHIS
Începând cu data de 1 aprilie 2022, Gospodăria țărănească conservată in situ de la Enisala va avea următorul program de vizitare:
Miercuri – Duminică: 10.00 – 18.00
Luni și Marți: ÎNCHIS
OCTOMBRIE 2021. Casa Avramide din str. Progresului, nr.32, invită vizitatorii să contemple „Compoziție 16” ( ceramică glazurată, metal), ce face parte din Colecția de artă decorativă europeană a Muzeului de Artă Tulcea și este expusă în cadrul expoziției temporare dedicate lui Eugen Ispir.
Eugen Ispir a absolvit Academia de Arte Frumoase din Iași în 1932, fiind discipolul lui Ștefan Dimitrescu. A întreprins călătorii de studii în Italia (1937) și în Franța (1938), iar după formarea sa ca pictor și în Ungaria, Iugoslavia (1947), Turcia (1970).
Eugen Ispir s-a afirmat prin tehnica sa interdisciplinară, putând lucra cu îndemânare atât pictură și sculptură, cât și ceramică ori sticlă. Printre creațiile sale se numără și lucrări de artă decorativă publice, cum sunt Complexul Țiglina din Galați și Spitalul din Slobozia.
În zilele de 25, 26, 27 decembrie 2019 și 1, 2, 3 ianuarie 2020, toate muzeele și obiectivele muzeale vor fi închise. (HG 970/2019)
LUCRAREA LUNII APRILIE 2018
la Muzeul de Artă
În luna APRILIE 2018, Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2 atrage atenția publicului cu o lucrare aparținând colecției proprii de icoane: „Punerea în mormânt”- epitaf și datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
