ianuarie 2026

Din 16 ianuarie și până la sfârșitul lunii februarie 2026,  la Casa Avramide – demisol, din str. Progresului, nr.32, publicul poate viziona expoziția itinerantă ”UniVERSURI carcerale – poezia închisorilor comuniste”.

”Concepută și realizată de Ioana Ursu, muzeograf, și Anca Sas, artist, curator și designer la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, și prezentată pentru prima dată în 2024, expoziția reunește peste o sută de poezii create în condiții de detenție de către oameni încarcerați în penitenciarele și lagărele de muncă ale regimului comunist. Versurile au fost compuse în memorie, păstrate ca un act de rezistență interioară și transcrise după eliberare, fiind publicate ulterior în antologii de lirică de detenție, reviste, ziare și volume de memorii.

„Experiența detenției politice în secolul XX sintetizează experiențe general umane: singurătatea, suferința, dorul, abandonul, alienarea, pierderea speranței și amintește, în același timp, de valori umane comune: familia, prietenia, cultura.

Închisorile regimului comunist din România, ca spații ale opresiunii și supraviețuirii, spun și această poveste: a oamenilor care, confruntați cu condiții-limită, găsesc soluția creației literare pentru a străpunge și transfigura spațiul mizer al recluziunii.

Este o poveste despre suferință și umanitate în cele mai adânci și dureroase asprimi ale ei: o poveste despre frumusețe și durere, care va cuceri direct și neașteptat inima publicului,” precizează Ioana Ursu.” (Laura Guțu – Muzeograf ICEM Tulcea)

În luna IANUARIE 2026, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul este invitat să aprecieze ”Placă de faianță”, realizată într-un atelier iranian din secolul al IX-lea, în perioada dinastiei Qajar.

Lucrarea este parte a colecției de artă decorativă orientală a muzeului și este face parte din  expoziția permanentă ”Arte și influențe în Dobrogea”.

 ”În timpul dinastiei Qajar, care a fost dinastia conducătoare a Iranului, pe atunci Statul Sublim al Persiei,  din 1794 până în 1925, faianța combina măiestria tradițională cu inovația creativă. Faianța Qajar facilita exprimarea artistică acolo unde aceasta ar fi putut fi limitată de materialele de construcție de bază disponibile.

Plăcile de faianță produse în perioada Qajar au fost create atât din motive practice, cât și estetice: modelate pentru a decora interiorul sau exteriorul clădirilor, adăugând forță arhitecturală și strălucire estetică clădirilor atât religioase, cât și seculare, chiar împodobind casele oamenilor „obișnuiți”. Astfel de plăci au fost produse în tot Iranul, în special, de exemplu, în Teheran, Isfahan și Shiraz. Multe plăci Qajar își au originea în Teheran, care a devenit centrul vieții iraniene în această perioadă la nivel politic și cultural.

Dincolo de punctele forte ale plăcilor Qajar în domeniul designului arhitectural, detaliile și grandoarea lor au transformat aceste plăci într-o formă de artă în sine. De fapt, plăcile Qajar figurează în colecțiile marilor instituții colecționare din întreaga lume, inclusiv Muzeul Victoria și Albert și Muzeul Metropolitan de Artă.”

Surse: https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide, https://www.mctears.co.uk/news/splendours-of-qajar/