În luna NOIEMBRIE 2020, Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, supune atenției vizitatorilor lucrarea artistului Ștefan Popescu ( n. 20 ianuarie 1872, Buzău- d. 1948, București), „Peisaj”, aparținând colecției de pictură.
”Artistul prin opera sa nu urmărește decât să realizeze, să-și exprime sentimentele, impresiile, credințele sale. Arta nu este în motiv, ci în atitudinea artistului față de motiv.” (Ștefan Popescu)
”Între anii 1894-1899 a studiat la Academia din Munchen cu profesorul Nikolaos Ghizis și la Academia de Arte din Paris cu Lucien Simon și Eugene Anatole Carriere. În 1900 a plecat la Paris apoi în Bretania împreună cu Gheorghe Petrașcu. Studiază anatomia la București.
În anul 1901 are prima expoziție de grup la Ateneul Român din București. În 1904 este premiat la Munchen cu medalia de aur la Expoziția Internațională Münchner Sezession.
Și-a organizat prima lui expoziție personală în 1904 la Paris, expunând apoi la Berlin alături de Claude Monet și Edgar Degas. La 3 decembrie 1901, în timp ce se afla la studii în Paris, a pus împreună cu Gheorghe Petrașcu bazele unei grupări artistice a pictorilor români plecați la Paris, numită Tinerimea Artistică. Din asociație făceau parte: Kimon Loghi, Ipolit Strâmbescu, Frederik Storck, Nicolae Vermont. În anul 1905 devine la Paris membru al grupului Cercle des étudiants roumains, din acest grup select de artiști fac parte: Constantin Brâncuși, George Enescu, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, Ion Pillat, Constantin Levaditi, Duiliu Marcu, Ion Theodorescu Sion, Nicolae Dărăscu, Camil Ressu, Eustațiu Stoenescu, Theodor Cornel și alții.
În anul 1906 inițiază la București o tombolă pentru a-l ajuta cu bani pe prietenul său Constantin Brâncuși, la această tombolă au participat printre alții Vasile C. Motrin, doctorul C. Cantacuzino și Dimitrie Geronta. Premiul tombolei a fost lucrarea Copilul (versiunea în bronz) ce a revenit studentului la drept Victor N. Popp viitorul colecționar al operelor lui Brâncuși.
Devine în 1908 asociat al Salonului Societății naționale din Paris și membru societar al grupărilor müncheneze Sezession și Künstlergenossenschaft. Locuiește din 1909 o perioadă la prietenul său Constantin Brâncuși în cartierul Montparnasse în Paris. În anul 1910 este membru fondator al Asociației Amicale a Românilor din Paris sub egida ministrului României la Paris. Asociația avea printre membrii fondatori pe George Enescu, Constantin Brâncuși, Edouard de Max, Gheorghe Mărculescu, Theodor Pallady, medicul Levaditi și avocatul Virgil V. Stănescu. Pictează în anii următori în Franța, Elveția, Turcia, Italia, Grecia, Iugoslavia, Maroc, Alger, Tunisia, Germania etc.
A expus la Tinerimea artistică cu regularitate, până în 1924 și la Saloanele Oficiale până în 1946. Ca și ceilalți colegi de generație, este fascinat de peisajele de la Balcic pe care îl pictează cu mare plăcere. În anul 1922 organizează la Balcic cu ajutorul asociației Cercul Intim o expoziție dedicată locului la care participă cu lucrări și Cecilia Cuțescu Storck, Jean Alexandru Steriadi, Gheorghe Petrașcu. Participă la Bienala de la Veneția de 3 ori, în 1924, 1938, 1942, la expoziția de artă românească la Muzeul Jeu de Paume Paris 1925 etc.
În anul 1926 ilustrează cartea de poezii (Florica) a prietenului său Ion Pillat. În anul 1936, 1937 expune lucrări împreună cu Iosif Iser și Gheorghe Petrașcu în cadrul grupării Arta, iar în 1937 obține premiul expoziției internaționale de la Paris. Participă în 1936 la Expoziția Internațională de la Bruxelles. A obținut Legiunea de Onoare în grad de cavaler în 1925, distincție acordată de Statul francez și Premiul Național pentru pictură în 1928. Din 1922 a fost pentru o perioada scurta profesor la Academia din București.”
Sursa: http://artindex.ro/2012/05/16/popescu-stefan/
