Evenimente

În perioada iulie 2025 – iulie 2026, la Centrul Muzeal Eco-Turistic ”Delta Dunării” din str. 14 Noiembrie, nr. 1 bis, publicul este invitat să vizioneze expoziția ”Mărturii din adâncul paleomărilor”.

Ce spun organizatorii:

”Expoziția prezintă o suită de mostre fosile din era mezozoică, reprezentată prin exemplare din perioadele triasică, jurasică și cretacică, alături de fosile terțiare. Aceste eșantioane remarcabile sunt însoțite de panouri informative care prezintă diverse elemente legate de perioadele geologice, precum și aspecte cheie cu privire la fascinantul domeniu al paleontologiei.”

În luna IULIE 2025, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul poate admira lucrarea „Bretonă”, autor Gheorghe Petrașcu (1872-1949).

Lucrarea face parte din colecția de pictură a muzeului și este expusă în cadrul expoziției permanente „Arte și influențe în Dobrogea”.

“Opera lui Gheorghe Petraşcu dezvăluie frumuseţi estetice pe care timpul nu numai că nu le-a alterat, dar parcă le-a sporit semnificaţiile şi încărcătura emoţională. În faţa tablourilor sale, îţi vin în minte cuvintele rostite cândva de artist: “Pictura trebuie să fie ca vinul de calitate, pe măsură ce se învecheşte să devină mai bună”. Artistul a pictat de preferinţă peisaje (de la Târgovişte, Turtucaia, Silistra, Mangalia, Balcic, Câmpulung, Sighişoara, Braşov, dar şi din Italia, Egipt, Spania şi Franţa), scene de interior, naturi moarte, flori, portrete şi autoportrete. La început, influenţat de Grigorescu, a realizat o pictură luminoasă, dar ulterior au început să predomine în tablourile sale tuşele grave. “Un magic şlefuitor de diamante” îl considera sculptorul Oscar Han, iar Nicolae Tonitza sublinia că “Petraşcu nu are încă seamăn în pictura românească”.

Surse: https://www.viata-libera.ro/vlg-cultura/224316-pictorul-gheorghe-petrascu-75-de-ani-de-la-moarte

Luni, 16 iunie 2025, la ora 10.00, la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din str. 9 Mai, nr. 2,  va avea loc lansarea proiectului ”Creație din drag de tradiție!”, cofinanțat de Primăria Municipiului Tulcea.

Organizatori:  ONG Celisea Tulcea în parteneriat cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea și Asociaţia „Altona” Cerna.

Obiectiv și activități: Proiectul își propune să evidenţieze elementele ethnosului local și să cultive în rândul copiilor, tinerilor, părinţilor, cadrelor didactice, comunității tulcene dragostea pentru tradiţiile şi obiceiurile poporului român şi a etniilor conlocuitoare.

În acest sens se vor organiza: Gala Premiilor ”Micul Etnograf” (pe parcursul a 5 zile), ateliere meșteșugărești în muzeu și județ, sezătoarea ”Acasă la Panait Cerna”, activități și evenimente pentru promovarea tradițiilor și păstrarea patrimoniului cultural național.

Valoarea proiectului este de 19.800 lei, din care finanțarea de la Primăria Municipiului Tulcea este de 13.300 lei (67%).

Perioada de desfășurare: 9 iunie – 30 noiembrie 2025

Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa coordonatorului de proiect, Simionescu Carmen (tel. 0744525159) sau la sediul Muzeului de Etnografie și Artă Populară (tel. 0240516204).

Luni, 16 iunie 2025, la ora 17.00, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr. 2 va avea loc vernisajul expoziției temporare ”Interferențe” ce cuprinde lucrări de grafică și pictură ale artiștilor Mariea Petcu Chioibaș și Ilie Chioibaș.

Expoziția va putea fi vizionată în perioada 16 iunie – 7 august 2025.

Ce spun organizatorii:

„Expoziția Interferențe propune o incursiune captivantă în dialogul dintre formele, tehnicile abordate și ideile celor doi artiști, evidențiind modul în care acestea se intersectează și se influențează reciproc. Tema principală a evenimentului reflectă complexitatea relațiilor estetice și culturale dintre viziunile expozanților și pune în lumină nuanțele și tensiunile care apar atunci când grafica Mariei și pictura lui Ilie Chioibaș sunt reunite.

Interferențe explorează, astfel, polenizarea încrucișată a ideilor și colaborarea interdisciplinară care generează perspective noi asupra realității și asupra problemelor contemporane. Expoziția include atât lucrări realizate în tehnici tradiționale, prin intermediul unui limbaj clasic, precum și modalități de expresie moderne: tehnici clasice îmbinate cu experimente tehnologice, compoziții care transcend simpla încadrare într-un canon tipic. Prin subtemele sociale, culturale sau filosofice, toate aceste lucrări, amplasate în cadrul Muzeului de Artă din Tulcea, contribuie la crearea unei atmosfere care stimulează reflecția și dialogul artistic.

Prin această expoziție, artiștii invită publicul să descopere cum interferențele – fie ele culturale, vizuale sau conceptuale – au potențialul de a genera noi sensuri și de a transforma percepția asupra artei și a lumii înconjurătoare. Evenimentul este o celebrare a diversității și a conexiunilor invizibile care leagă creațiile artistice într-un continuum dinamic și provocator.” – Costa Chioibaș

Despre artiști:

Născută la Neatârnarea (jud. Tulcea), Mariea Petcu Chioibaș este artist vizual, absolventă a Academiei Naționale de Arte, Secția Grafică, prof. Octav Grigorescu și prof. dr. Mircia Dumitrescu. Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, vicepreședinte al Filialei Grafică – București și profesor la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București. Artista are o activitate complexă, a participat la un număr impresionant de evenimente expoziționale în țară și în străinătate și a fost distinsă cu numeroase premii importante de-a lungul carierei sale.

„Acuarelele Mariei Petcu Chioibaș, reunite într-un discurs plastic armonios, sunt dintre acele lucrări care-ți rămân întipărite în minte și pe retină pentru că adună, dincolo de ceea ce se vede fără efort, o poezie aparte, un lirism strunit dar plin de forță. Misterul și frumusețea lumii pot fi surprinse, trăite și apoi transfigurate plastic de un artist care a dobândit har. Mariea Petcu Chioibaș pare să fi primit din preaplin…” – Luiza Barcan, critic și istoric de artă

Născut la Brăila, Ilie Chioibaș este artist vizual, absolvent al Academiei Naționale de Arte, Secția Pictură, prof. Ștefan Câlția. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și profesor la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București. Artistul a contribuit la realizarea mai multor evenimente, a participat la un număr considerabil de expoziții și simpozioane și are lucrări în colecții private atât din România, cât și în afara țării.

„Ilie Chioibaș își stăpânește lucrările cu arma tehnicii și mângâierea tușelor cromatice-semne, care disciplinează și organizează vizual spațiile picturale create. Din acest contrast de principiu vin tensiunile vibrante ale pânzelor care contrapun măsurile punctelor, petele nete zonelor lăcuite ca și cum fiecare lucrare ar moși un răspuns-eseu la întrebarea perenă ce este arta?, replici-răspunsuri ce silesc austeritatea metodei să se hârjonească, ironic, cu hedonismul receptării.” – Constantin Hoștiuc, critic și istoric de artă”

În luna IUNIE 2025, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul poate admira sculptura „Bust de fată” (bronz), autor Frederic Storck (1872-1942).

Lucrarea face parte din colecția de sculptură a muzeului și este expusă doar în această lună, în cadrul expoziției permanente „Arte și influențe în Dobrogea”.

“Frederic Storck s-a născut în 1872, dar, pentru a înțelege mai bine tot ceea ce a făcut el și ce a reprezentat el, ar trebui spuse câteva cuvinte și despre familia din care provenea, pentru că tatăl lui, Karl Storck, este deschizătorul drumului în sculptură în România. Atunci când vine din Germania în București, într-un secol al XIX-lea care era plin de schimbări și de ordin social și de ordin politic, cu multe transformări în ceea ce privește arta, Karl Storck va fi primul profesor de sculptură la Academia de Arte din București. Având un asemenea tată, având și un frate vitreg provenind din prima căsătorie a lui Karl Storck, Carol Storck, și el tot sculptor, era normal ca și Frederic Storck să parcurgă acest drum și să urmeze calea familiei. Astfel și el face mai întâi Liceul Sfântul Sava aici în București. După care urmează Academia de Arte din București și, la fel ca și fratele și tatăl său, pleacă la studii în München. Acolo studiază la Kunstacademie și ia contact cu clasicismul lui Adolf von Hildebrand, care este profesorul lui, un clasicism care-l va urmări cumva toată viața și se va putea regăsi în marea majoritate a sculpturilor sale. Dar va fi foarte fascinat și de arta lui August Rodin. La aceea perioadă un alt mare sculptor de renume internațional era Rodin, care are o manieră clasică de abordare a sculpturii, dar și modernă în celași timp. Acest lucru se poate vedea foarte bine, mai ales în nudurile pe care Frederic Storck le realizează.

Întors în țară, după studii, Frederic Storck deschide prima turnătorie în bronz alături de V. V. Rășcanu, celebra turnătorie unde marea majoritate a artiștilor sculptori își realizau lucrările. Și el, ca și cei dinaintea lui, ca și tatăl său, devine profesor la Școala de Arte Frumoase din București, unde și soția sa, Cecilia, a fost profesoară. Este membru fondator al Societății Tinerimea artistică, unde nu erau doar pictori, dar erau și sculptori. Este membru fondator al Societății Numismatice din România, pentru că, pe lângă sculpturile, busturile, nudurile realizate, Frederic Storck se ocupă o perioadă și cu partea de medalistică și de monede. Realizează plachete, medalii, monede, lucrări care se pot regăsi în colecția pe care Muzeul Frederic Storck o deține.

Față de fratele și de tatăl lui, care au cochetat mult cu arta monumentală și cu sculptura funerară, Frederic Storck este un pic mai rezervat în ceea ce privește sculptura monumentală, deși avem câteva exemple – Gigantul din Parcul Carol, care este realizat de către acesta. Dar a excelat într-adevăr în portretistică, atât în bronz cât și în marmură, și în nuduri. Nudul feminin care are un pic tendințele Art Nouveau-ului de început de secol, era inspirat după modelele feminine pe care le-a găsit în apropierea casei, modele pe care le împărțea cu soția, cu Cecilia. Modelele proveneau din mahalalele Bucureștiului, iar pe una dintre ele o chema Salomea, așa cum și-a intitulat unele dintre lucrări. În marmură, poate cele mai reprezentative busturi sunt cel făcut soției Cecilia, și cel al tatălui. Dar avem și autoportrete, pentru că el și-a făcut autoportrete atât în bronz, cât și în marmură.

Frederic Storck a fost printre cei mai mari sculptori români, iar primele patru decenii ale secolului XX sunt marcate de acesta. Fiind și profesor, foarte mulți artiști, mai ales sculptori de renume, cum ar fi Oscar Han și Jalea, i-au trecut prin mână. Deci a avut ce transmite mai departe, a avut o viziune pentru perioada respectivă, pentru că reușea să simtă materialul, totuși vorbim de bronz, vorbim de marmură, și a reușit să le facă să pară efectiv umane, să nu simți elementul acela de piatră sau de bronz.Cei doi soți, fiecare a contribuit și și-a adus aportul din propria experiență pentru decorarea casei. Dacă Cecilia a pictat, Frederic Storck s-a ocupat cu decorarea prin basoreliefuri, care sunt atât în interior, dar și la exterior; sculpturi care se pot găsi chiar în holul de la intrare, sculpturi din marmură. În această casă și el, ca și Cecilia, își desfășoră activitatea, având atelierul de sculptură. Și el își primea elevii în atelier. În amintirile ei, povestea cum se întâlneau amândoi pe hol dimineața, fiecare pleca în atelierul lui, el se ducea să facă o sculptură, ea să-și termine o pictură, dar se întâlneau două minute dimineața, înainte de a începe o nouă zi de lucru.

Frederic Storck este un artist internațional premiat, a primit foarte multe premii, chiar în 1897 primește o medalie de argint la Glaspalast din München pentru o lucrare care se numește “Aruncătorul cu piatră”, o lucrare monumentală, de dimensiuni mari. Participă la toate expozițiile din țară, organizate de Tinerime artistică, participă și la Saloanele oficiale pentru că Frederic Storck este printre cei mai reprezentativi sculptori ai momentului. Alături de soția lui, Frederic Storck a pus bazele unei dinastii de artiști, cei doi lăsând în urmă o moștenire importantă pentru această țară.

Artistul moare în 1942, deci înaintea Ceciliei cu câțiva ani buni, și el la fel ca ea își desfășoară activitatea până în ultima parte a vieții. Se preocupă și participă la cât mai multe expoziții, unde este invitat, fiind și membru în jurii de acordarea premiilor în perioada respectivă.”(Drd. Ana Maria Măciucă-Pufu, muzeograf la Pinacoteca Muzeului Municipiului București).

Surse: https://sensoarte.ro/clipa-de-arta/sculptori-romani-frederic-storck/ , https://web.facebook.com/photo?fbid=4005438303007920&set=a.1558208641064244

Luni, 12 mai 2025, la ora 15.30, la Casa Avramide – parter din str. Progresului, nr. 32, va avea loc vernisajul expoziției de costume ”Ocolul pământului în 80 de zile”.

Ce spun organizatorii:

”Piesele vestimentare expuse provin din colecția regretatei Adina Nanu (1927 – 2021), critic și istoric de artă, autoarea singurei istorii a costumului publicată în România. Expoziția ajunge la Tulcea mulțumită curatoarelor Prof. univ. dr. Unda Popp (UNArte) și Prof. univ. dr. Ana Stanciu (UNATC).

Costumele expuse la parterul Casei Avramide recreează atât personajele romanului– misteriosul gentleman Phileas Fogg, servitorul său Passepartout, Auda, femeia pe care cei doi o salvează de la moarte și detectivul Fix – cât și vestimentația oamenilor din țările parcurse în călătoria imaginată de Jules Verne.”

Expoziția va putea fi vizionată până la finalul lunii iunie 2025.

2025 Consultare publică pe proiectul „Restaurarea monumentelor etnografice din cadrul gospodăriei țărănești de la Enisala, Comuna Sarichioi, Jud. Tulcea”