Sâmbătă, 26 aprilie 2025, începând cu ora 13:00, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și Uniunea Bulgară din Banat – România (UBB-R) vă invită la Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Str. 9 Mai, Nr. 2, în Sala Multimedia, să participaţi la Conferința națională „Sub semnul diversității – Comunitățile bulgare din România, între patrimoniu și revitalizare culturală”, în prezența E.S. Ambasadorul Bulgariei în România.
Marți, 15 aprilie 2025, ora 16.00, la Muzeul de Artă din strada Grigore Antipa nr. 2, va avea loc vernisajul expoziției „Corp Comun. Vol. 2”, ce cuprinde lucrări ale artiștilor Magdalena și Bogdan Pelmuș, un proiect susținut de Primăria Municipiului Tulcea în parteneriat cu Galeria Arsmonitor și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.
Expoziția va putea fi vizionată în perioada 15 aprilie – 5 iunie 2025.
Ce spun organizatorii:
”După expoziția „Corp Comun”, găzduită în primăvara anului trecut de galeria Arsmonitor din București, artiștii Magdalena și Bogdan Pelmuș propun o continuare a aceluiași demers artistic în orașul Tulcea, sub forma expoziției „Corp Comun. Vol. 2”
Expoziția reunește o nouă selecție de lucrări recente, realizate în ultimii ani, și își propune să extindă reflecțiile vizuale și conceptuale din prima parte a proiectului, păstrând unitatea tematică și complementaritatea dintre cei doi artiști.
Considerați unul dintre cele mai importante duo-uri de artiști activi în România, Magdalena și Bogdan Pelmuș se remarcă printr-o colaborare artistică de peste două decenii, în care au explorat teme recurente precum corporalitatea, identitatea, memoria și relația dintre fizic și psihic. Practica lor comună, dar și proiectele individuale, au contribuit semnificativ la dezvoltarea scenei de artă contemporană românească post-2000.
Începând cu 2001, cuplul s-a auto-organizat în multiple forme de grupuri artistice și inițiative de tip artist-run space, dintre care amintim: Sursa Group, Glocal History, Loading Open Lab și Hybrid Manifestation. Prin aceste proiecte colaborative, au construit un discurs artistic susținut, fluid și experimental, adaptat unui context socio-cultural aflat în continuă transformare.
Expoziția „Corp Comun. Vol. 2” urmărește atracția și complementaritatea celor doi artiști, care creează atât împreună, cât și separat.
Magdalena Pelmuș explorează cu sensibilitate și ironie universul interior al corpului uman, abordând teme precum anatomia, psihologia și sistemele circulatorii, printr-o combinație eliberatoare de medii și tehnici: desen, pictură, artă textilă, bijuterie, obiecte găsite și referințe pop. Prin aceste demersuri, artista contribuie la reafirmarea rolului femeii artist în peisajul cultural românesc al ultimelor două decenii.
În paralel, practica multidisciplinară a lui Bogdan Pelmuș traversează desenul, pictura, instalația, performance-ul și video-ul, cu o abordare vizuală care pune în tensiune simboluri, text și suprafețe neconvenționale. Artistul înlocuiește materialele tradiționale cu plăci degradate, spumă sau ready-made, construind o estetică marginală, în care identitatea, globalizarea și consumul devin teme-cheie ale unui limbaj artistic singular.
„Corp Comun. Vol. 2” aduce în prim-plan un dialog vizual intens între cei doi artiști, care se intersectează în tematici comune precum: structura corpului uman, memoria spațiului, distanțele interioare și exterioare. Expoziția reprezintă o continuare firească a colaborării lor artistice și o deschidere către noi contexte geografice și culturale de întâlnire cu publicul. Este, totodată, o invitație la explorarea unui teritoriu afectiv și vizual comun, care leagă cele două expoziții — București și Tulcea — într-un traseu coerent al expunerii unei selecții de lucrări reprezentative pentru cei doi.”
Comunicat
Expoziția
Pași prin arta sacră, spre Pătimirea Domnului
Joi, 3 aprilie 2025, la ora 13.00, la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, în prezența P.S. Sale Visarion, Episcopul Tulcii, va avea loc vernisajul expoziției Pași prin arta sacră, spre Pătimirea Domnului.
Expoziția este organizată de Episcopia Tulcii în parteneriat cu Institutul de Cercetări Eco – Muzeale ,,Gavrilă Simion” din Tulcea și face parte din agenda evenimentelor organizate local cu prilejul Centenarului Patriarhiei Române (1925-2025).
Expoziția cuprinde aproape 40 de obiecte liturgice (epitafuri, antimise, cărți ce cuprind Prohodul Domnului, icoane tematice și cruci) din perioada secolelor XIX- XXI. Oferind o perspectivă religioasă interetnică din Dobrogea, expoziția aduce în prim plan 3 piese restaurate, de o mare valoare artistică, epitafuri care redau scena Punerea Domnului în mormânt, cu inscripții românești, grecești și slavonești.
Piesele liturgice sunt adesea expuse împreună cu ștergare decorative, din colecția Muzeului de Etnografie și Artă Populară, pe care se remarcă motive populare cu semnificație religioasă: crucea, biserica, îngeri, porumbei, arborele vieții ș.a.
În cadrul expoziției pot fi descoperite și antimise, care redau aceeași scenă a Punerii Domnului în mormânt, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul sec. XX, dintr-un areal geografic divers din România, care poartă semnăturile marilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, luptători pentru independența și unitatea Bisericii strămoșești.
Expoziția va fi deschisă publicului până la începutul lunii iunie 2025.
Biroul de presă al Episcopiei Tulcii
În luna APRILIE 2025, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul poate admira icoana „Răstignirea lui Iisus”, o capodoperă staroveră din secolul XIX, pictată în tempera pe lemn.
” Icoana, împărțită în patru registre, redă cu o sensibilitate aparte momentul Răstignirii: în centru, Mântuitorul, iar alături Maica Domnului îndurerată, Sf. Apostol Ioan, Sf. Dumitru și Sf. Gheorghe.”
Surse: https://www.facebook.com/photo?fbid=3941604682724616&set=a.1504304896454619
Marți, 1 aprilie 2025, la ora 16:00, la Casa Avramide din str. Progresului, nr.32, parter, va avea loc vernisajul expoziției de pictură „Armonii de primăvară”, cuprinzând lucrări ale artistului Teodor Vișan.
”Născut la 31 ianuarie 1943 la Galaţi, absolvent al Universităţii „A.I. Cuza” din Iași, Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design, Teodor Vișan este membru al U.A.P. Filiala Galaţi încă din 1991. Din 1969 participă la majoritatea expoziţiilor organizate de această filială.
De-a lungul timpului, artistul a avut zeci de expoziții personale deschise în țară și în străinătate, numeroase participări la expoziții naționale și internaționale, apariții în albume de artă și participări anuale la tabere de creație.
Are lucrări în colecţii de stat şi particulare din România, Republica Moldova, Anglia, Belgia, Cehia, Italia, Franţa, Germania, S.U.A.
Expoziția „Armonii de primăvară” rămâne deschisă la parterul Casei Avramide pe tot parcursul lunii aprilie.” (Laura Guțu – Muzeograf ICEM Tulcea)
Sâmbătă, 29 martie 2025, între orele 12.00 – 14.00, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, va avea loc prelegerea ”Introducere în arta contemporană din România”, susținută de Mihaela Ion.
Prelegerea este gratuită şi este dedicată unui public de peste 15 ani, public capabil să perceapă conceptele prezentate şi analizate.
Printre tematicile prezentate sunt atât artiştii şi artistele cele mai importante din mediul vizual românesc, galeriile de artă, proiectele flagship pentru statusul artei contemporane, dar şi evenimentele de profil cum sunt târgurile de artă care schimbă statusul actual pentru artă. În cadrul prelegerii sunt definite şi mecanismele artei contemporane, de la curator, la manageri culturali, mediatori, galerişti, critici şi comentatori de artă, consignatori de artă, spaţiile de consum de cultură şi publicul.
Mihaela Ion este manager cultural cu o experienţă de peste 17 ani în cadrul industriei creative şi culturale româneşti şi cu un doctorat în istorie. Pe lângă educaţia universitară dedicată istoriei artei, Mihaela s-a specializat în domeniul managementului cultural în Londra şi Paris prin bursele acordate acesteia, de către Fundaţia Gabriela Tudor şi Ministerul Culturii din Franţa. Este co-fondatoare a Revistei Atelierul (Asociaţia Atelierul de Creaţie) şi a proiectelor generate de această comunitate internaţională: “Creative Night Talks”, “Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs”.
Este evaluatoare independentă pentru diferiţi cofinanţatori publici (AFCN, OAR, Centrul de Proiecte Timişoara) şi privaţi (Apexart New York). Redactează în mod constant articole interdisciplinare, cu subiecte precum sfârşitul artei, patrimoniul cultural mobil şi imobil, statusul artei contemporane, teorii cromatice, pentru reviste de specialitate catalogate ISI, BDI, actualmente având peste 80 de materiale academice publicate în calitate de autor sau co-autor. Curatoriază expoziţii în diferite galerii de artă şi spaţii de consum de artă, din România şi străinătate. Din 2023, este International Board Member AICA (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă) şi membră a departamentului de Digital Strategies a aceleiaşi asociaţii. Din 2024, alături de AICA a început seria de podcasturi cu manageri culturali, curatori, comentatori de artă internaţionale, AICA Podcast.
Surse: https://www.facebook.com/photo/?fbid=3934152243469860&set=a.1504304896454619 , https://mihaelaion.com/
Vineri, 28 martie 2025, la ora 16.00, la Casa Avramide din str. Progresului, nr. 32, demisol, va avea loc vernisajul unei noi expoziții din ciclul ”Galeria artistului la tinerețe”: expoziția de grafică intitulată „Azi, că mâine nu se știe”, cuprinzând lucrări ale tânărului artist Emanuel Nicola.
Ce spun organizatorii:
”Emanuel Nicola s-a născut la 27 decembrie 2000 în satul Alba, județul Tulcea. Aici a urmat cursurile școlii primare, iar studiile gimnaziale le-a încheiat la școala din comuna Izvoarele.
A absolvit Liceul de arte „George Georgescu” Tulcea, unde l-a avut ca diriginte pe Doru Luchian (președinte al UAP Tulcea), apoi a frecventat timp de un an cursurile Facultății Unarte București – secția Artă murală.
„Prin expoziția actuală am vrut să captez frumusețea momentelor trecătoare prin desene. Cel mai mult m-au interesat portretul și peisajul. De cele mai multe ori muzica m-a inspirat și m-a ajutat sa finalizez desenele. Pentru mine cel mai important factor pentru a trece peste momentele grele din ultimul timp a fost arta.
Expoziția nu are o temă foarte profundă, decât aceea că uneori momentele care ni se par cele mai grele s-ar putea peste timp să devină mult mai dorite și că acum este posibil să fie cel mai bun moment pe care l-am putea trăi, plus că nu avem de unde să știm sigur când vom ieși din existență și nici dacă urmează sau nu ceva după.”
Expoziția va face parte din circuitul de vizitare a Casei Avramide și rămâne deschisă până pe 13 aprilie 2025.” (Laura Guțu, muzeograf ICEM Tulcea)
Miercuri, 26 martie 2025, începând cu ora 12.00, la Casa memorială ”Panait Cerna” din comuna Cerna, va avea loc un eveniment menit să marcheze 112 ani de la trecerea în neființă a poetului.
Colaboratori: Asociația cultural – literară ”Panait Cerna” Tulcea, Biblioteca ”Dumitru Cerna” – comuna Cerna, Biserica ”Sf. Arhangheli Mihai l și Gavriil” Cerna, Formația de dansuri meglenoromâne ”Altona” Cerna, Grupul de chitariști ”Amicii” Cerna
”Prin proiectul 12, artista Anca Pașa Deaconu și-a propus să organizeze în diverse spații (galerii, muzee) un ciclu de douăsprezece expoziții personale de grafică, toate purtând titlul Semn.Simbol.Semnificație. Actuala expoziție, deschisă la Casa Avramide – Tulcea, este a șasea din acest ciclu.
Întrucât lucrările artistei sunt inspirate de operele încărcate de semnificații simbolice ale lui Constantin Brâncuși (1876, Hobița, Gorj–1957, Paris), era firesc ca prima expoziție din acest ciclu, vernisată în decembrie 2022, să fie găzduită de Muzeul Național din Târgu Jiu care poartă numele cunoscutului sculptor. Orașul a fost ales în mod simbolic, pentru ansamblul monumental alcătuit din Coloana Infinitului, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului (la care se adaugă Aleea scaunelor), creat aici de Brâncuși în anii 1937–1938.
Îmbogățită cu noi lucrări, expoziția a fost apoi itinerată la Muzeul „Ion Jalea” din Constanța, în februarie 2023. Și această alegere a fost una semnificativă, legată de originea dobrogeană a artistei, care a urmat studii de licență la Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” din Constanța, la începutul anilor 2000, pe când atelierele studenților se aflau chiar în respectivul muzeu. De asemenea, s-a dorit atunci crearea unui dialog vizual insolit între sculpturile lui Ion Jalea din expunerea permanentă și lucrările de grafică ale artistei, așadar un dialog între arta modernă și cea contemporană, bazat pe contrastul deschis-închis (luminile și umbrele sculpturilor care păstrează monocromia pietrei, respectiv albul și negrul din lucrările de grafică).
Expoziția Semn.Simbol.Semnificație a făcut un nou „popas” la Timișoara, în galeria Casa cu iederă, în octombrie 2023, în paralel cu ampla expoziție Brâncuși de la Muzeul de Artă – Timișoara, în cadrul programului de manifestări artistice găzduite de orașul de pe malurile Begăi, care în acel an a fost Capitală Europeană a Culturii. Și de această dată, artista a adăugat nucleului inițial o serie de lucrări create între timp și a regândit panotarea pentru galeria timișoreană.
În ianuarie 2024, expoziția a revenit la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, locul de unde a plecat, pentru a marca Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie – data de naștere a poetului Mihai Eminescu –, într-o prezentare reconfigurată. Pe lângă noile lucrări de grafică realizate de Anca Pașa Deaconu, expoziția a inclus un workshop experimental: artista a implicat interactiv comunitatea artistică locală, oferind unui număr de 12 elevi de la Liceul de Arte ,,Constantin Brăiloiu” și de la Palatul Copiilor din oraș câte o coală de hârtie pe care era desenat un cerc, folosind combinații de alb, negru și auriu (pentru fundal și, respectiv, elementul figurat), inspirată fiind de Păsările lui Brâncuși pentru Templul din Indore (în bronz auriu polisat, în marmură albă și neagră). Acceptând provocarea, fiecare participant la workshop a completat desenul conform propriei imaginații și prin raportare personală la opera lui Brâncuși.
Expoziția și-a continuat „călătoria” și a ajuns la București, în galeria Calea Victoriei, fiind vernisată în 19 februarie 2024, cu prilejul Zilei Naționale Constantin Brâncuși. Deși artista a gândit inițial expoziția ca fiind una exclusiv de grafică, ea a introdus atunci, față de versiunile anterioare, o instalație site-specific, concepută special pentru spațiul galeriei bucureștene: a îmbrăcat stâlpul median într-un material textil negru și a presărat la baza sa niște sfere albe, reluând astfel în 3D principiile compoziționale ale lucrărilor bidimensionale de grafică: contrastul pregnant alb-negru, cu conotații simbolice legate de dihotomii (ziua și noaptea, lumina și întunericul, binele și răul); sau concentrarea întregului demers plastic asupra formelor fundamentale: cercul / sfera, pătratul / paralelipipedul dreptunghic – cu trimitere directă la procesul de epurare a formelor și a volumelor din arta lui Brâncuși.
Și actuala expoziție, prima din acest an a artistei, a fost concepută ca omagiu adus lui Brâncuși, de la nașterea căruia în 2025 se împlinesc 149 de ani. De altfel, chiar în data de 19 februarie, Ziua Națională Constantin Brâncuși, Anca Pașa Deaconu – artistă cu o experiență didactică și pedagogică în predarea artelor vizuale de peste 20 de ani – va organiza la Casa Avramide un workshop experimental interactiv, cu participarea a 12 elevi de la Liceul de Arte „George Georgescu” din Tulcea (așa cum a făcut și la Târgu-Jiu). Lucrările realizate de elevi vor fi apoi asamblate într-o carte-obiect, ca operă de artă colectivă, pe care artista o va prezenta în viitoarele sale expoziții.
Artista expune acum în premieră o serie de obiecte tip-oglindă. Cele două fețe ale suportului circular prezintă diverse texturi și materialități, rezultate din colajul mai multor elemente: hârtie, lemn, foiță de aur, folii de plastic și aluminiu, pietricele și bucăți de sticlă de Murano (folosite, în mod obișnuit, pentru mozaic). Între acestea, lucrarea intitulată Reper simbolic. Povestea unui Templu, amintește prin morfologie de sculptura Socrate a lui Brâncuși, iar la nivel semantic trimite la Templul din Indore, proiectul său nerealizat din anii 1930, situat la granița dintre arhitectură și sculptură. Totodată, prezența mărului de aur (motiv pe care artista l-a utilizat și în unele instalații anterioare) este o referință la basmul Păsării de aur, care a inspirat seriile Măiastra și Pasăre în spațiu ale lui Brâncuși. În versiunile în bronz polisat ale acestora, aurul funcționează ca oglindă, reflectând atât chipul artistului în timpul creației, cât și pe cel al spectatorilor, în momentul când se apropie și contemplă lucrările. Imaginea spectatorului este astfel înglobată în opera de artă, care devine interactivă. Oglinzile Ancăi Pașa Deaconu din această nouă serie au și un accentuat potențial monumental, putând fi văzute ca machete pentru viitoare obiecte de mari dimensiuni.
O altă noutate a actualei expoziții este seria de schițe expuse în vitrine. De diverse dimensiuni, aceste schițe pregătitoare pentru lucrările finale de pictură sau grafică prezintă spontaneitatea notației și introduc spectatorul în intimitatea actului creator, în laboratorul de idei al artistei.
În lucrările sale de grafică din expoziția Semn.Simbol.Semnificație, concepute, în general, în serii de câte 12, Anca Pașa Deaconu resemantizează motive brâncușiene, printr-o interpretare de tip semiotic. Artista invită privitorul într-un drum inițiatic, pentru a traversa un labirint de semnificații a căror descifrare presupune contactul cu opera brâncușiană, emblematic reprezentată prin ansamblul monumental de la Târgu Jiu.
Regăsim, astfel, în expoziția Ancăi Pașa Deaconu motivul sărutului brâncușian, sublimat pe grinda orizontală a Porții Sărutului sub forma sferei secționate median – un laitmotiv dominant – sau trimiteri la elementele romboidale (modulul octaedric), care asigură creșterea ritmică pe verticală a Coloanei Infinitului, și la numărul simbolic 12 (scaunele de la Masa Tăcerii, cei 12 apostoli, cele 12 luni ale anului, numărul de ore ale zilei / nopții). Toate acestea, în lucrări care poartă însă amprenta profund originală a artistei.
De pildă, sub titluri ca Începuturi, Oglinda, Reflexie, Simbol, Scut, Povestea unui templu, artista creează compoziții în care spațiul plastic este descompus și recompus în manieră scenografică și geometrizantă, jonglând cu ambiguitatea și misterul luminii, în același timp diurne și nocturne, într-un joc caleidoscopic de reflexii multiple, care sugerează întoarcerea la începuturile lumii, la creația primordială.
Nu în ultimul rând, expoziția Semn.Simbol.Semnificație se înscrie într-o serie de evenimente pe care artista le-a organizat ca parte a cercetării sale doctorale la Universitatea de Arte București, precum proiectul „Față în Față” la Muzeul de Artă Constanța (august 2022), „Față în Față. Începuturi” la Galeria Arta a UAP Craiova (februarie 2023) și la Muzeul Țăranului Român din București (august–septembrie 2024) sau „Față în Față. Povestea unui Templu” la Galeriile de Artă ale Academiei Române din București (septembrie–octombrie 2024), în care a combinat cu rafinament și inteligență vizuală diverse medii de expresie – pictură, obiect, colaj, instalație, fotografie, video, performance.
Proiectul 12 va continua pe parcursul a încă aproximativ doi ani.”(Eduard Andrei, critic de artă)
