În luna FEBRUARIE 2026, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul este invitat să aprecieze „Peisaj cu fabrici”(ulei pe lemn), pictură realizată de Nicolae Vermont în anul 1895.
Lucrarea, clasată în categoria Tezaur, face parte din expoziția permanentă a muzeului ”Arte și influențe în Dobrogea”.
”Nicolae Vermont a fost un pictor și gravor român de origine evreu care mai târziu s-a convertit la religia creștină ortodoxă.
S-a născut la Bacău în familia profesorului Iosif Grünberg. Fratele său a fost traducătorul și astronomul Bernard Varvara Vermont, iar sora sa a fost actrița Lea Fanșeta Vermont, mama actriței franco-române Marioara-Aristița Ventura.
Nicolae Vermont a luat lecţii de pictură de la nimeni altul decât maestrul Nicolae Grigorescu, la numai vârsta de opt ani, pe perioada cât pictorul poposise în timpul verii la Bacău. Lecţiile acordate domnișorului Vermont au constituit, de fapt, preţul chiriei pe care i-o oferise tatăl acestuia domnului Grigorescu.
După aceasta, el a studiat la Şcoala de arte frumoase din Bucureşti, cu Theodor Aman, fiind primul student evreu al acestei instituţii, apoi la München şi la Paris. Ostil conformismului academic, Vermont s-a ataşat mişcării de înnoire a grupului pictorilor independenţi.
În 1901, Vermont se alătură grupării „Tinerimea artistică”, alături de artiști ca Ștefan Luchian, Arthur Verona și Kimon Loghi. Gruparea promova o artă sinceră, apropiată de realitate, în opoziție cu academismul rigid. Această asociere l-a consacrat ca un reformator al artei românești.
În pictura de peisaj, înrudit ca viziune cu Nicolae Grigorescu, Vermont a lăsat imagini din Câmpulung și din Oltenia, de un lirism pur și delicat, valorificând atât spontaneitatea și acuitatea observației, cât și virtuozitatea desenului. Atras de compoziție, a excelat în pictura de gen inspirată din viața oamenilor simpli, pe care a zugrăvit-o cu multă căldură emoțională ( „Emigranții” , „Coșarul” , „Bragagiul” ) . A fost influențat și de stilul pictorului munchenez Fritz von Uhde.
De-a lungul carierei sale, Nicolae Vermont a participat la decorarea unor biserici (pictura murală a Bisericii Sfântul Silvestru din București, biserica din Cernavodă, pe cea din Mănești (Prahova)). A pictat plafonul Palatului Kalinderu și plafonul Palatului Cantacuzino din București.
Lucrările sale religioase păstrează un stil sobru, dar elegant, influențat de Bizanț și de academism.
În creația sa din ultimii ani, a înclinat spre satisfacerea gustului unui public amator de pitoresc. Lucrările sale de gravură sunt executate cu o deosebită finețe.
Prin lucrările sale, Nicolae Vermont a demonstrat o preocupare deosebită față de soarta oamenilor din zona rurală, însă a ilustrat adesea și lumea orașului, meseriași sau muncitori. A redat cu aceeași intensitate atât bucuria zilelor de sărbătoare și a horelor de la sat cât și ipostaze ale muncii. În opera sa, el urmărește obținerea de efecte psihologice prin organizarea compozițională și trece, succesiv, prin particularitățile impresionismului german și ale celui francez.”
Surse: https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide, https://www.artmark.ro/ro/artist/nicolae-vermont?srsltid=AfmBOop2gWl4IV7zMFXNV8pnIbCdTK6xzhIqnole76VJB9mySGXkzpdT , https://radiorenasterea.ro/nicolae-vermont-mare-pictor-al-neamului-romanesc/ , https://www.facebook.com/simtireromaneasca/posts/nicolae-vermont-via%C8%9Ba-%C8%99i-opera1-date-biograficenume-complet-nicolae-vermont-n%C4%83sc/1122498933242050/ , https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Vermont
