Vineri, 18 octombrie 2013, incepand cu ora 16.00, la Casa Avramide a avut loc un dublu eveniment: s-au lansat doua carti. Inelul de Aur de Ion Popescu Topolog, este la a doua editie, autorul efectuand un turneu de lansare a cartii. Dupa ce cu o zi inainte Inelul de Aur a adunat pasionatii de lectura din Galati, ieri seara tulcenii, mai varstnici sau mai tineri, s-au adunat la Casa Avramide pentru a-l cunoaste sau revedea pe Ion Topolog. Dupa introducerea doamnei Axenia Hogea in cuvinte calde de pretuire, autorul a luat cuvantul si a purtat publicul intr-un periplu prin cunostintele sale impresionante din istoria neamului romanesc. Transilvania e iubirea mea cea mai mare, spune Ion Topolog, iar eroul national pe care il pretuieste cel mai mult este Avram Iancu, cel care la 20 de ani a condus o armata de peste 20000 de oameni si care este sursa de inspiratie pentru ultima piesa de teatru recent scrisa de autor. Dupa ce si-a expus crezurile, Ion Topolog ne-a introdus in lumea motivelor ce l-au determinat sa scrie cartea Inelul de Aur. Ca intotdeauna, am constatat ca pretuirea lumii si gloria nu este bazata pe realitate si ca cei care faptuiesc raman in umbra istoriei, lasand locul celor care alearga dupa putere si faima si in goana lor nu-si gasesc timpul si calitatile care sa le justifice pe cele doua. Si, ca sa incheie aperitivul, Ion Topolog ne-a citit epilogul volumului sau, numai bine lasandu-ne incitati si doritori de a cunoaste intamplarile si personajele extraordinare ale cartii.
Presarat cu momente muzicale ale caror protagonisti au fost elevii Liceului de Arte George Georgescu, evenimentul a continuat cu prezentarea noii reviste culturale Nord Dobrogea Cultural, un compendiu al vietii culturale tulcene de azi si de ieri.
Cartea doamnei Elena Netcu, Umbrele din Valea rece, a beneficiat de cuvantul criticului de arta Marian Dopcea, ale carui cuvinte au prefatat o lucrare artistica cu subiect contemporan, Romania imediat dupa 1989. Alienarea acelor vremuri si acelor oameni nu poate sa nu ridice semne de intrebare si sa nu faca cititorul a privi in jur si a se intreba cum a disparut si mai ales daca a disparut si nu cumva este prezenta si acum dar la alte dimensiuni, extinse exponential, precum acelea atinse de o viroza netratata.
Lasand intrebarea indoielii sa se infiltreze in mintea auditoriului, seara a continuat intr-un ton tineresc adolescentin cu muzica interpretata de elevii Liceului de Arte George Georgescu.
O seara reusita, unde in mijlocul publicului s-au aflat si personalitati din viata cotidianului tulcean.
