homeslide

Din 16 ianuarie și până la sfârșitul lunii februarie 2026,  la Casa Avramide – demisol, din str. Progresului, nr.32, publicul poate viziona expoziția itinerantă ”UniVERSURI carcerale – poezia închisorilor comuniste”.

”Concepută și realizată de Ioana Ursu, muzeograf, și Anca Sas, artist, curator și designer la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, și prezentată pentru prima dată în 2024, expoziția reunește peste o sută de poezii create în condiții de detenție de către oameni încarcerați în penitenciarele și lagărele de muncă ale regimului comunist. Versurile au fost compuse în memorie, păstrate ca un act de rezistență interioară și transcrise după eliberare, fiind publicate ulterior în antologii de lirică de detenție, reviste, ziare și volume de memorii.

„Experiența detenției politice în secolul XX sintetizează experiențe general umane: singurătatea, suferința, dorul, abandonul, alienarea, pierderea speranței și amintește, în același timp, de valori umane comune: familia, prietenia, cultura.

Închisorile regimului comunist din România, ca spații ale opresiunii și supraviețuirii, spun și această poveste: a oamenilor care, confruntați cu condiții-limită, găsesc soluția creației literare pentru a străpunge și transfigura spațiul mizer al recluziunii.

Este o poveste despre suferință și umanitate în cele mai adânci și dureroase asprimi ale ei: o poveste despre frumusețe și durere, care va cuceri direct și neașteptat inima publicului,” precizează Ioana Ursu.” (Laura Guțu – Muzeograf ICEM Tulcea)

În luna IANUARIE 2026, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul este invitat să aprecieze ”Placă de faianță”, realizată într-un atelier iranian din secolul al IX-lea, în perioada dinastiei Qajar.

Lucrarea este parte a colecției de artă decorativă orientală a muzeului și este face parte din  expoziția permanentă ”Arte și influențe în Dobrogea”.

 ”În timpul dinastiei Qajar, care a fost dinastia conducătoare a Iranului, pe atunci Statul Sublim al Persiei,  din 1794 până în 1925, faianța combina măiestria tradițională cu inovația creativă. Faianța Qajar facilita exprimarea artistică acolo unde aceasta ar fi putut fi limitată de materialele de construcție de bază disponibile.

Plăcile de faianță produse în perioada Qajar au fost create atât din motive practice, cât și estetice: modelate pentru a decora interiorul sau exteriorul clădirilor, adăugând forță arhitecturală și strălucire estetică clădirilor atât religioase, cât și seculare, chiar împodobind casele oamenilor „obișnuiți”. Astfel de plăci au fost produse în tot Iranul, în special, de exemplu, în Teheran, Isfahan și Shiraz. Multe plăci Qajar își au originea în Teheran, care a devenit centrul vieții iraniene în această perioadă la nivel politic și cultural.

Dincolo de punctele forte ale plăcilor Qajar în domeniul designului arhitectural, detaliile și grandoarea lor au transformat aceste plăci într-o formă de artă în sine. De fapt, plăcile Qajar figurează în colecțiile marilor instituții colecționare din întreaga lume, inclusiv Muzeul Victoria și Albert și Muzeul Metropolitan de Artă.”

Surse: https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide, https://www.mctears.co.uk/news/splendours-of-qajar/

Miercuri, 17 decembrie 2025, ora 15:00, la Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Str. 9 Mai, Nr. 2, va avea loc vernisajul expoziției temporare ”Arhiva Deltei”.

”Inițiat de fotograful și cineastul Dragoș Lumpan, proiectul „Arhiva Deltei” structurează și digitalizează fotografii-document cu valoare artistică și istorică și alte materiale de arhivă din surse multiple pentru a aduce în primul plan o imagine diferită asupra realității din Delta Dunării, una centrată pe componenta umană, neglijată de cele mai multe ori, sau idealizată fără a fi niciodată pe deplin înțeleasă și acceptată.”

Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa la sediul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară (tel. 0240 / 51.62.04).

În luna DECEMBRIE 2025, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul este invitat să aprecieze „Alternanță de repetiție” (lemn și metal), lucrare al cărei autor este Teodor Hrib.

Lucrarea face parte din colecția de sculptură a muzeului și a intrat în patrimoniul acestuia în urma unei donații din 2020. Este expusă în cadrul expoziției permanente „Arte și influențe în Dobrogea”.

”Teodor Hrib s-a născut pe 1 ianuarie 1946 în comuna Arbore din judeţul Suceava. Încă din timpul liceului a reacţionat împotriva regimului comunist prin declaraţii publice şi desene dure. Fiind considerat ‘individ antisocial şi periculos pentru societate’, a fost anchetat şi timp de 30 de ani, în permanenţă urmărit şi persecutat.

Începând cu anul 1985, fiind considerat unul dintre cei mai buni gravori din România, Teodor Hrib a coordonat  atelierul de gravură şi galeria PODUL din Bucureşti, str. Speranţei, nr. 15. Pe uşa studioului, în spiritul convingerilor sale, artistul a aşezat o fotografie a liderului polonez Lech Walesa. În acest loc, Teodor Hrib realizează pe lângă experimentele grafice, întâlniri, discuţii şi prelegeri, evenimente atipice pentru arta contemporană românească în acel moment. În 2004, atelierul şi galeria au fost devastate. Marcat, Teodor Hrib a părăsit total gravura şi a ales să lucreze cu ‘o artă mai apropiată de viaţa reală’, după cum declara el însuşi. Sculpturile sale de tip instalaţie, alegorii, oameni-roboţi, mecanisme absurde, cu circuite integrate şi motoare zgomotoase fac subiectul unei estetici a libertăţii negăsite. Aceşti hibrizi de pictură, sculptură şi asamblaj, construiţi din obiecte decartate sunt efectul lui Teodor Hrib pentru a explica mai lucid şi mai direct contemporaneitatea.”

Surse: https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide ,

https://www.modernism.ro/2010/05/10/teodor-hrib-galeria-de-arta-contemporana-a-muzeului-national-brukenthal/

Joi, 4 decembrie 2025, ora 14:00, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, va avea loc vernisajul expoziției colective de artă plastică VULTURU 25, organizată de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Uniunea Artiștilor Plastici din România (Filiala București și Filiala Tulcea) și Dr. Adrian Balaban.

Expoziția va putea fi vizionată perioada 4 decembrie 2025 – 30 ianuarie 2026.

Ce spun organizatorii:

”Acest eveniment marchează rezultatul artistic al participanților la cea de-a V-a ediție a Taberei de Creație Artistică „Maliuc”, organizată în anul 2025: Elida Veronica Buftei (Butuc), Grigore Carată, Elena Gabriela Drăghici, Ion Drăghici, Mihai Moldovanu, Gheorghe Mosorescu, Veronica Oancea, Traian Oancea, Victoria Țăroi Galbenu.

 Cinci Ani de Inspirație și Contribuție Culturală în Inima Deltei Dunării (2021–2025)

 De la debutul său în 2021, Tabăra de Creație Artistică „Maliuc” s-a afirmat în peisajul cultural românesc, oferind artiștilor profesioniști un spațiu unic de inspirație și creație, ancorat în peisajul spectaculos al Deltei Dunării. Timp de cinci ediții consecutive, acest proiect a celebrat frumusețea inegalabilă a Deltei, transformată într-o sursă inepuizabilă de simboluri, forme, culori și emoții, lăsând în urmă o moștenire artistică valoroasă.

Într-o epocă a efemerului, Tabăra „Maliuc” a reușit să ofere un cadru durabil pentru creație autentică, colaborare artistică și un dialog profund cu natura. Concepută de Dr. Adrian Balaban, la sugestia artistului Ion Drăghici, și realizată în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România (Filiala București și Filiala Tulcea), Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord Dobrogean al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și Primăria Comunei Maliuc, tabăra s-a consolidat ca un reper valoros al artei contemporane românești.

Totul a început în octombrie 2021, când prima ediție, „Maliuc’21”, a reunit șapte artiști într-o primă expoziție promițătoare, găzduită de Casa Avramide din Tulcea. A urmat ediția a doua, „Maliuc’22”, care a extins formula, aducând împreună șase artiști bucureșteni din tabără și șase artiști tulceni invitați într-o expoziție de impact la Muzeul de Artă din Tulcea (noiembrie 2022).

În iunie 2023, ediția a treia, „Vulturu’23”, a preluat numele pitorescului sat Vulturu și a găzduit 12 artiști. Evenimentul s-a încheiat cu o expoziție de peste 100 de lucrări de grafică și pictură, vernisată la Muzeul de Artă din Tulcea (noiembrie 2023). Ediția a patra, desfășurată în mai 2024 la Vulturu, a reunit 10 artiști și a marcat o extindere importantă: expozițiile finale au avut loc atât la Galeriile de Artă ale Academiei Române din București (noiembrie 2024), cât și la Muzeul de Artă din Tulcea (decembrie 2024).

Cea mai recentă ediție, a cincea, desfășurată în iunie 2025, a reconfirmat angajamentul taberei față de excelența artistică și valorizarea patrimoniului natural și cultural. Cei nouă artiști prezenți au explorat vizual frumusețea satului Vulturu și a împrejurimilor sale. Un moment-cheie al ediției a fost vernisajul în aer liber, un gest de deschidere către comunitatea locală, care a subliniat legătura profundă dintre artă, peisaj și oameni. Lucrările realizate în cadrul acestei ediții alcătuiesc expozițiile organizate la Muzeul de Artă din Tulcea (decembrie 2025) și la Muzeul Național al Țăranului Român din București (februarie 2026).

Pe parcursul celor cinci ediții, artiști talentați și dedicați au contribuit la conturarea identității Taberei „Maliuc”. Printre aceștia se numără: Elena-Brîndușa Bontea, Elida Veronica Buftei, Sanda Buțiu, Grigore Carat, Cicerone Ciobanu, Victoria Ileana Dragomirescu, Elena-Gabriela Drăghici, Ion Drăghici, Irina Florescu, Daniela Iacoblev-Barău, Cristina Iliaș, Silvia Luchian, Nicolae Mara, Marian Mocanu, Mihai Moldovanu, Gheorghe Mosorescu, Traian Oancea, Veronica Oancea, Ioan Oratie-Păsculescu, Elena Orbocea, Adrian Pal (jr.), Alexandru Papuc, Corina Perianu, Mihai Perianu, Cornelia Savescu, Dinu Savescu, Mihai Tugearu, Victoria Țăroi Galbenu. Unii dintre aceștia au revenit constant, întărind spiritul de continuitate și colaborare care definește acest proiect.

Un aspect remarcabil al taberei este contribuția adusă patrimoniului cultural. Pe lângă îmbogățirea colecției particulare a familiei Balaban, mai mulți artiști au donat cu generozitate lucrări de grafică și pictură Muzeului de Artă din Tulcea. În prezent, patrimoniul gestionat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea include 6 lucrări de pictură (semnate de Elida Veronica Buftei, Sanda Buțiu, Cicerone Ciobanu, Ion Drăghici, Irina Florescu, Ioan Oratie-Păsculescu) și 12 lucrări de grafică (semnate de Daniela Iacoblev-Barău, Elena-Brîndușa Bontea, Veronica Oancea, Traian Oancea, Elena-Gabriela Drăghici, Ion Drăghici), completând colecții valoroase dedicate Dobrogei și artei românești.

De la o primă expoziție locală la o prezență consistentă în importante spații muzeale din București, Tabăra de Creație Artistică „Maliuc” a devenit un punct de convergență pentru artiștii români, o celebrare a Deltei Dunării și o dovadă a modului în care arta poate uni comunități și inspira generații. Privim cu încredere spre viitor, anticipând noi ediții dedicate creativității, dialogului și frumuseții.” (Daniela-Iacoblev Barău – Muzeograf IA)

Joi, 20 noiembrie 2025, ora 13.00, la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din str. 9 Mai, nr. 2, va avea loc finalizarea proiectului ”Multiculturalitate și Gastronomie tradițională în Dobrogea”, prin desfășurarea unui dublu eveniment:

Vernisajul expoziției și lansarea volumului ”Gustul Dobrogei”/”Taste of Dobruja”

”Proiectul cultural ”Multiculturalitate și Gastronomie Tradițională în Dobrogea”, inițiat de Institutul Național al Patrimoniului, este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și realizat într-un parteneriat larg, cu sprijinul specialiștilor de la Muzeul de Etnografie și Artă populară, din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea.  

Volumul aduce în atenția publicului un relevant exemplu de patrimoniu cultural imaterial din România: gastronomia tradițională a Dobrogei, expresie a unei conviețuiri interetnice îndelungate și a unei diversități culturale remarcabile. În acest teritoriu, români, aromâni, greci, meglenoromâni, ruși lipoveni, tătari, turci și ucraineni, precum și alte etnii, au contribuit la conturarea unui mozaic gastronomic unic, în care rețetele nu sunt doar formule de gătit, ci purtătoare de memorie și identitate.

Volumul Gustul Dobrogei/Taste of Dobruja, în care interacțiunea dintre tradiție și modernitate, dintre local și global, devine vizibilă și semnificativă, cuprinde rețete (tradiționale)  prezentate de șapte comunități etnice din Dobrogea, experiențe și practici culturale, rezultatul colaborării dintre cercetători, comunități și instituții preocupate de documentarea și transmiterea valorilor patrimoniale.”

Miercuri, 19 noiembrie 2025, ora 12.00, la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din str. 9 Mai, nr. 2, vor avea loc două evenimente:

• Conferința de închidere a proiectului ”Creație din drag de tradiție!”, cofinanțat din bugetul local al Municipiului Tulcea în anul 2025

”Proiectul și-a propus să evidenţieze elementele ethnosului local și să cultive în rândul copiilor, tinerilor, părinţilor, cadrelor didactice, comunității tulcene dragostea pentru tradiţiile şi obiceiurile poporului român şi a etniilor conlocuitoare. În acest sens s-au organizat Galele Premiilor „Micul Etnograf”, ateliere meșteșugărești în muzeu și județ, sezătoarea „Acasă la Panait Cerna” (cu partener Asociația „Altona” Cerna), activități și evenimente pentru promovarea tradițiilor și păstrarea patrimoniului cultural național.  

Valoarea proiectului este de 19.800 lei, din care finanțarea de la Primăria Tulcea este de 13.300 lei (67%).

Parteneri în proiect sunt Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea (prin Muzeul de Etnografie și Artă Populară) și Asociaţia „Altona” Cerna.” (Carmen Simionescu – coordonator proiect)

• Lansarea volumului Motive dobrogene. Semne universale și amprente locale, Ed. a II-a, completată și revizuită, autor: dr. Iuliana Titov, București, Ed. Akakia, 2025.

Vineri, 21 noiembrie 2025, ora 20.00, la Casa Avramide (parter) din str. Progresului, nr. 32, va avea loc Vernisajul expoziției de portrete dedicate aniversării  a 100 de ani de la nașterea Părintelui Gheorghe Calciu, portrete realizate de artista AIDA ŞUŞTER BOŢAN.

Expoziția face parte EVENIMENTUL OMAGIAL CENTENAR ” PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU, CREAT PENTRU NEMURIRE”, ce va avea loc în perioada 21-23 noiembrie 2025 la Tulcea, în organizarea Asociației Maryland.

Ce spun organizatorii :

„Deoarece părintele Gheorghe Calciu este un fiu duhovnicesc al judeţului nostru – fiind născut în Mahmudia şi urmând cursurile liceului Spiru Haret din Tulcea – cunoaşterea vieţii sale şi a sacrificiilor făcute, chiar cu preţul libertăţii proprii şi a familiei, trebuie să fie un motiv de mândrie şi un exemplu pentru noi toţi.

Acest eveniment este despre povestea unui om care a petrecut 21 de ani după gratii ,un destin cu pogorâri la iad, gesturi de jertfă si înăţări taborice. Artista AIDA ŞUŞTER BOŢAN va marca omagierea părintelui prin vernisajul expoziţiei de portrete care va avea loc la parterul CASEI AVRAMIDE, vineri – 21 noiembrie , ora 20:00”, au precizat reprezentanții asociației Maryland, inițiatori și organizatori ai evenimentelor.

În zilele de 21 și 22 noiembrie 2025, la Casa Avramide din str. Progresului, nr. 32, vor avea loc două evenimente inedite:

• Vineri, 11 noiembrie 2025, de la ora 17.00 – Vernisajul expoziției „[un]fold” – pop-up show semnat de artista Ana-Maria Gălețeanu
• Sâmbătă, 22 noiembrie 2025, de la ora 11.00 – Atelier de pictură în acuarele Atelierul este destinat ”atât persoanelor care nu pictează, nu desenează și care consideră că „nu se pricep”, cât și celor care au mai experimentat anterior domeniul plastic și vizual.” Participarea este gratuită, pe bază de înscriere la numărul de telefon 0727 550 077. Materialele necesare desfășurării activității sunt asigurate de organizatori.

Ce spun organizatorii:

”Deschisă doar în perioada 21-22 noiembrie, expoziția pop-up oferă acces la procesul de creație, la dialogul direct cu autoarea și la o înțelegere mai profundă a conceptelor care stau la baza lucrărilor expuse.

„[un]fold” este prima expoziție personală a artistei și face parte dintr-un demers curatorial care își propune să aducă arta mai aproape de public, itinerând lucrările atât în spații consacrate (muzee, galerii), cât și în locuri neconvenționale, dar accesibile și prietenoase cu arta contemporană.

Lucrările, realizate în acuarelă și creioane colorate, reflectă echilibrul dintre spontaneitate și rigurozitate din creațiile artistei. „Universul creat de Ana-Maria Gălețeanu pare, la prima vedere, vesel și jucăuș, însă dincolo de această aparență se conturează observații profunde și veritabile furtuni emoționale. Detaliile poartă o încărcătură simbolică, iar expoziția devine o oglindă în care vizitatorul își poate regăsi propriile gânduri și trăiri.” (Alexandra Ilnițchi-Ardelean, curatoare)

Ana-Maria Gălețeanu (n. 1990) este artistă vizuală și ilustratoare, absolventă a secției Artă Murală a Facultății de Arte Plastice din București. Activitatea sa artistică îmbină creații originale, ilustrația de carte și coordonarea de ateliere creative. Cu o dedicare profundă față de educație și comunitate, Ana-Maria își valorifică talentul pentru a inspira și a promova arta ca mijloc de expresie și dezvoltare personală. Din 2018, Ana-Maria s-a stabilit în Brașov, oraș devenit centru al activității sale artistice. Lucrările sale au fost expuse în cadrul Bienalei Albastre, precum și în expoziții de grup organizate la Galeria INSPIRATIO, Muzeul de Artă Brașov și Muzeul Național Cotroceni.

„[un]fold este o colecție de fragmente din viața cotidiană, alcătuită dintr-o selecție de experiențe pe care le-am trăit – fie prin alegeri personale, fie prin întâmplări pe care nu le-am putut controla, dar pe care, într-un final, am învățat să le accept. Lucrările sunt mărturii personale și sensibile, realizate în acuarele, completate de detalii spontane, imperfecte și transparente. Ele reprezintă, totodată, invitații de a aprecia prezentul, de a ne opri pentru a observa momentele care ne conectează mai profund cu noi înșine și cu cei din jur.

Am pictat bucuriile simple care, pentru o clipă, au suspendat timpul, acele momente care m-au făcut să le observ, să le admir și să le transform în experiențe definitorii. Pe parcursul întregului proces, am trăit mai intens prezentul, m-am conectat cu mine însămi și mi-am reamintit să mă întâlnesc mai des cu ceea ce apreciez – la viața mea și la cei din jur.

Seria aceasta reprezintă, în esență, o colecție de acțiuni și experiențe universale, trăite însă într-un mod unic și personal de fiecare dintre noi,” detaliază Ana-Maria Gălețeanu.”

Vineri, 14 noiembrie 2025, ora 10.30, la Muzeul de Istorie și Arheologie din str. Gloriei, nr. 84 (Parcul Monumentul Independenței) va avea loc vernisajul expoziției ”Uniforme militare românești în perioada 1877-1947”, colecția domnului Marius Diaconu, organizată cu prilejul sărbătoririi ZILEI DOBROGEI.

Organizatori: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Centrul de Studii Proilavia și Asociația Romilitaria

Ce spun organizatorii:

”Expoziția își propune să aducă în atenția publicului vizitator câteva dintre uniformele realizate după modele purtate de militarii români din diferite arme – cavalerie, infanterie (dorobanți, vânători), artilerie,  aviație, la sfârșitul sec. al XIX-lea și în prima jumătate a sec. al XX-lea, în timpul Războiului de Independență, al campaniilor din cel de-Al Doilea Război Balcanic și din anii celor două conflagrații mondiale. Alături de ținutele militare, vizitatorii mai pot admira: accesorii, medalii și decorații, fotografii și documente.

Manifestarea va avea un caracter interactiv – publicul doritor va avea ocazia să se fotografieze în ținute militare de epocă puse la dispoziție de Centrul de Studii Proilavia și Asociația Romilitaria.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada noiembrie 2025 – iunie 2026.”