Toate postările de către Cătălina Popa
Miercuri, 14 noiembrie 2018, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea invită publicul să participe la următoarele evenimente culturale:
- Vernisajul expoziției ”Carol I și Ferdinand I. Regii care au creat România Mare”
la Muzeul de Istorie și Arheologie din Parcul Monumentul Independenței, ora 10.30
Evenimentul se desfășoară în cadrul proiectului ”Dobrogea în contextul Marii Uniri de la 1918”, finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale și este organizat în parteneriat cu Muzeul Național Peleș, Arhivele Naționale ale României, Biroul Județean Tulcea al Arhivelor Naționale.
- Vernisajul expoziției de artă plastică ”Dobrogea 140 de ani”
la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr. 2, ora 14.00
Expoziția este organizată în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici Tulcea.
- Conferința ”Relații otomano-romane la Dunăre: Tulcea – de la centru de sandjak la sediu consular otoman (1879-1916)”, susținută de lector universitar dr. Silvana Rachieru și Lansarea cărții „Diplomați și supuși otomani în Vechiul Regat. Relații otomano-române între 1878-1908”
la Casa Avramide din str. Progresului, nr. 32, ora 19.00
”Structura lucrării şi problematica au fost determinate de către cercetarea amănunţită a unui fond documentar inedit, respectiv documentele Ministerului Afacerilor Străine Otoman referitoare la România, Hariciye Nezareti Evrakı, la care s-au adăugat alte fonduri arhivistice, cum ar fi Fondul Constantinopol de la Arhiva Ministerului Afacerilor Externe Român, Fondul Casa Regală din Arhivele Naţionale Istorice Central sau fondurile ambasadei şi consulatelor franceze din România de la Archives Diplomatiques de Nantes.”
(alte detalii :
Joi, 8 noiembrie 2018, Casa Avramide din str. Progresului, nr.32 va fi locul de desfășurare a două evenimente culturale organizate de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ” Gavrilă Simion” Tulcea, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Regională ”Aegyssus” și cofinanțate în de Administrația Fondului Cultural Național:
– ora 9.30 – Deschiderea lucrărilor Sesiunii Internaționale de Comunicări ”PATRIMONIUL ȘI EDUCAȚIA ÎN MUZEELE DE ARTĂ”, ediția a II-a
– ora 11.30 – Deschiderea expoziției temporare ”Patrimoniu restaurat”, expoziție care finalizează proiectul cultural ”Adoptă o pictură!” – ediția 2018, proiect prin care s-au strâns fonduri necesare restaurării unor lucrări reprezentative aflate în stare avansată de degradare din patrimoniul Muzeului de Artă Tulcea.
În luna NOIEMBRIE 2018, Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2 atrage atenția publicului cu o lucrare aparținând colecției proprii de pictură: ”Portul Amalfi”, autor Marcel IANCU (1895-1984).
”Cu câteva zile înainte de a împlini 89 de ani, la 21 aprilie 1984, se stingea la Tel Aviv un artist cunoscut sub numele de Marcel Janco, aflat acolo din 1941, când legea antievreiască începuse să se aplice în România, ţara pe care o părăsise împreună cu familia.
Pe Marcel Janco, de fapt, Marcel Iancu, îl găsim în orice istorie a artei moderne ca iniţiator al dadaismului, împreună cu românul Tristan Tzara, ca promotor al avangardei şi ca arhitect care a conceput primele locuinţe moderne din Bucureşti în 1925-1935. Îl găsim în licitaţii de tablouri, piese de recuzită teatrală, obiecte de design interior şi mobilier.”
Vineri, 2 noiembrie 2018, ora 16.00, la Casa Avramide din str. Progresului, nr. 32 va avea loc Conferința DE LA ȚARA TEZAURELOR (FULIN) LA ȚARA DRAGONILOR. DESCOPERIRI ROMANE TÂRZII ȘI BIZANTINE TIMPURII ÎN ESTUL ASIEI.
Domnul Bartłomiej Sz. Szmoniewski este cercetător în cadrul Institutul de Arheologie și Etnologie, Academia Poloneză de Științe, Cracovia, Polonia, profesor Universitatea Soka, Tokio, Japonia (2016-2018).
Preambul:
”Stadiul de dezvoltare la care a ajuns, în prezent, economia mondială face ca aproape orice studiu, lucrare sau articol pe teme economice, şi nu numai, să înceapă prin referiri la procesul actual al globalizării.
O formă arhaică a globalizării, precum și o adevărată cale de dezvoltare și comunicare a comunităților umane în ansamblu, o reprezintă ceea ce numim generic Drumul Mătăsii. A fost timp de milenii cea mai importantă axă comercială a lumii. A fost un adevărat liant între culturi și civilizații de multe ori antagoniste. Dincolo de atributele comerciale, istorice și culturale, misterioasele legături între cele două lumi ridică și astăzi un mare semn de întrebare.
Ce au știut chinezii despre Imperiul roman/bizantin? Cum au interacționat chinezii și romanii? Descoperirile arheologice de-a lungul Drumului Mătăsii oferă un posibil răspuns la aceste întrebări.”
