mai 2022

Sâmbătă, 14 mai 2022, începând cu ora 17.00, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea își aduce contribuția, alături de muzeele din România și din alte țări europene, la evenimentul NOAPTEA MUZEELOR, aflat la a 18-a ediție.

Evenimentul, inițiat de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța și patronat în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor ”contribuie la conturarea identității noastre culturale europene”[i].

Anul acesta, Muzeul de Istorie și Arheologie, Centrul Muzeal Eco-Turistic ”Delta Dunării” și Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean (Muzeul de Artă și Casa Avramide) vor fi gazdele acestui eveniment.

Muzeele vor fi deschise între orele 17.00 și 23.00, ultima intrare la ora 22.30.

 

ACTIVITĂȚI

Muzeul de Istorie și Arheologie

• Vizitarea expoziției permanente care propune o incursiune în istoria nord-dobrogeană , precum și a expozițiilor temporare
• Prezentarea celor mai noi descoperiri realizate în cetățile antice și medievale din Nordul Dobrogei
• Observare pete solare, Lună și deep sky (nebuloase, roiuri de stele, stele duble etc.) împreună cu membrii Asociației Societatea Științifică „Orion” Tulcea

            ACCES: GRATUIT

 

Centrul Muzeal Eco-Turistic ”Delta Dunării”

• Vizitarea expoziției permanente care prezintă elemente caracteristice patrimoniului natural existent în Rezervația Biosferei Delta Dunării și acvariul, precum și a expozițiilor temporare

             ACCES: GRATUIT

 

Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean

• Vizitarea expozițiilor permanente și temporare de la Muzeul de Artă și Casa Avramide

ACCES: GRATUIT

 

• Concert ”Amadeus, Amadeus” realizat de către soprana Florența Nicoleta Marinescu, ca parte a unui parteneriat între Universitatea „Ovidius” din Constanța, Facultatea de Arte, Centrul de Cercetare Științifică și Creație Artistică „Euxin” și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea. Interpretează studenții: Ștefan Acsinte, Cristina Constantin, Manuel Bălănică, Ionuț Orodel. Își dau concursul: Anca Săftulescu, Dana Trifan-Enache, Vasile Gherghilescu, Radu Făgărășan. Concertul se va desfășura la parterul Casei Avramide, în zona expoziției permanente.

Concertul este planificat a începe la ora 18:00.

ACCES: GRATUIT

 

• Atelier „Tulcea de Altădată” la Casa Avramide. Evenimentul presupune organizarea, la demisolul Casei Avramide, a unui atelier tematic ce își propune familiarizarea vizitatorilor interesați, printr-un joc de tip puzzle, cu acele spații din Tulcea veche (clădiri, străzi) care nu mai există astăzi. Ghizi ne vor fi lucrările de grafică realizate de către artistul tulcean Constantin Găvenea ce vor fi expuse în zona atelierului, pe panouri. Atelierul poate susține un număr de minim 200 de participanți care vor recompune puzzle-uri inspirate din lucrările de grafică ale artistului.

ACCES: GRATUIT

 

Treasure Hunt digital de Noaptea Muzeelor. Societatea Ştiinţifică „ORION”(SSO), prin membrii echipei de robotică River Wolves din Tulcea, colaborează pentru a treia oară cu ICEM în vederea desfășurării unei Căutări de comori, de data aceasta cu trasee și indicii din patrimoniul muzeelor, cu ocazia evenimentelor din Noaptea Muzeelor. Colaborările anterioare, din iunie, respectiv septembrie 2021, au adunat peste 200 de participanți la Căutarea de comori. Așadar, odată înscriși membrii fiecărei echipe, aceștia au avut acces prin intermediul smartphone-ului la un traseu cu indicii ce i-au purtat pe străzile tulcene și i-au ghidat în zone în care voluntarii River Wolves i-au așteptat pentru desfășurarea de diverse activități scurte, de divertisment. Înscrierile s-au făcut la Casa Avramide, iar circuitul a început și s-a încheiat în curtea Casei. Pentru Noaptea Muzeelor însă, punctele de plecare vor fi multiple, câte unul în fiecare muzeu participant (Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea, Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării, Muzeul de Artă Tulcea și Casa Avramide).

ACCES: Înscrierile se fac pe loc, la oricare dintre muzee, pe baza unei sume modice.

Sumele strânse pe parcursul acestei activități de membrii Asociației Societatea Științifică ORION vor fi direcționate către UNICEF.

 

Parteneri: Universitatea „Ovidius” din Constanța; Centrul de Cercetare Științifică și Creație Artistică „Euxin”; Asociația Societatea Ştiinţifică „ORION”(SSO); Echipa de Robotică ”River Wolves” a Liceului Teoretic Grigore Moisil Tulcea; Asociația de Dezvoltare Regională Aegyssus (ADRA)

Parteneri media: Agerpres, Orașul-Tulcea, ATV, info-delta.ro, TLNEWS, Tulcea Noastră, Delta Dunării News, Interact Tulcea, la Tulcea.ro, Zig-Zag, Dobrogea-News, Delta Tulcea, Ordinea Zilei, Tulcea Online, Ziarul de Tulcea, Infotulcea.ro, Litoral Tv, Radio România Constanța, RNMR

[i] Sursa citată: https://noapteamuzeelor.org/noaptea-europeana-a-muzeelor/

Casa Avramide din str. Progresului, nr.32,  invită publicul să aprecieze Canapea de salon, replică după stilul Ludovic al XV-lea, realizată la începutul secolului XXI, din lemn și țesătură de mătase. Obiectul face parte din expoziția tematică permanentă a Casei Avramide.

” Stilul Louis Quinze s-a dezvoltat în Franţa în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, sub domnia regelui Ludovic al XV-lea. Stilul este recunoscut pentru rafinamentul formelor şi decorurilor, prin jocul liniilor elegante ale decoraţiunilor. Se observă o îmblânzire a formelor rigide ale stilului precedent, Ludovic al XIV-lea.Eticheta dură din perioada Regenţei se schimbă cu o atmosferă relaxată şi jucăuşă. Coafurile uşoare şi pudrate, decolteurile şi talia de viespe, fusta foarte amplă erau caracteristice acestei perioade (fotoliile aveau braţele special retrase pentru a încăpea această fustă).Costumul bărbaţilor devine simplu şi elegant, realizat din mătase de diferite culori. Se purtau panglici la gât şi se practica machiajul şi la bărbaţi, pentru a masca ridurile.La curtea lui Ludovic al XV-lea, parfumul se schimba zilnic, iar esenţele preferate erau ambra şi bergamota.

 Pentru prima dată, interiorul era privit ca un întreg, tinzându-se spre combinarea armonioasă a decorului pereţilor, podelei şi mobilei. Forma monumentală se pierde pentru a se însuşi alta nouă, ce înmuia, rotunjea şi înnobila. 

 De cele mai valoroase lucrări ale acestei perioade sunt legate nume celebre, precum cele ale pictorului François Boucher, sculptorului, pictorului şi decoratorului Jean Louis Ernest Meissonier, artizanului german J. F. Oeben, căruia îi aparţin complicate marchetării florale, şi, desigur, Pierre Migeon, favoritul lui Madame de Pompadour. Gama completă de tehnici decorative era reprezentată de marchetărie policromă, sculpturi, medalioane din porţelan de Sèvres, intarsii din lemn, metal, sidef, fildeş, precum şi lăcuirea în stil oriental (tehnica numita “coromandel”, specifică artei chineze, era un procedeu laborios, constând în sculptarea unei răşini organice, care se aplica şi se modela în cinsprezece până la douăzeci de straturi succesive. Pe suprafaţa finală se contura modelul, folosind tipare imprimate pe hârtie de orez, după care se adăugau culorile).Aplicarea ornamentelor din bronz aurit, alături de metalele funcţionale, precum mânere, încuietori sau plăci de blazon, era la modă în această perioadă.

 

 Stilul de mobilier Louis Quinze înlătură formele rigide, geometrice din construcţia mobilei, reprezentând barocul târziu considerat reprezentativ pentru curtea regală. Acest stil scoate în evidenţă structura lemnoasă a mobilei, liniile curbe ale acesteia.Se utilizează nucul, fagul, stejarul, paltinul, mahonul, palisandrul, mogdalkul, trandafirul în culori naturale sau vopsit. Peste lemn se aplică lac care conferă strălucire pieselor de mobilier, iar tehnicile de bază în decorare sunt sculptura, intarsia, marchetăria, aurirea suprafeţelor.

 Ornamentele specifice sunt cochiliile de scoici, ghirlandele de flori şi frunzele delicate, lujerele cu frunze şi fructe.Scaunele au picioarele uşor curbate, în formă de picior de căprioară, iar canapelele sau şezutul şi spătarul tapiţate, cu scheletul vizibil. Patul nu mai are baldachin, ci doar o consolă peste care se montează perdele sau draperii. Ludovic al XV-lea se caracteriza iniţial prin preluarea de elemente din perioada Romei antice, pentru ca în cea de a doua etapă a sa să fie vizibile influenţele din Grecia antică.Mobilierul din această perioadă renunţă la liniile curbe, revenind la simetrie atât în domeniul arhitecturii, cât şi al ornamentelor. Liniile fluente, continue, atât de utilizate în perioada barocă, dispar, locul lor fiind luat de formele geometrice. Mobilierul Ludovic XV are tendinţe spre forme miniaturale, iar ornamentele rezultă dintr-o îmbinare de elemente romane, greceşti, egiptene şi chinezeşti. Într-un interior decorat în acest stil se vor observa vulturi romani, capete de berbec, cornuri ale abundenţei, dar şi tolbe cu săgeţi, torţe aprinse, flori de câmp aşezate în coşuri sau împletite în ghirlande şi coroniţe. Toate piesele de mobilier sunt sculptate şi pictate, fiind apoi aurite.”

 

Sursa: https://restauraremobila.wordpress.com/2011/12/20/stilul-ludovic-al-xv-lea/

Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, invită publicul să aprecieze lucrarea ”Fata de la Dunăre”(xilogravură în culori pe hârtie albă, 8/10,), realizată în 1964 de către Eva Cerbu (1924 – 2008).

Lucrarea face parte din colecția de grafică a muzeului și va putea fi vizionată numai în luna mai.

 ”Elevă a lui M. H. Maxy, pe tot parcursul existenței claselor de desen și pictură conduse de el în anii 40, Eva Cerbu, născută Siegler, a asimilat și dezvoltat principiile esențiale, moderne ale învățământului acestui pictor avangardist. Pentru formarea sa au avut importanță, de asemenea cursurile de specializare urmate sub conducerea lui Al. Ciucurencu în anii ’50.

  Eva Cerbu rămâne în primul rând ca portretistă, nu în sensul neaparat al referirii la anumite persoane cunoscute, ci ca făuritoare a unei lumi populate de ființe, care, oricât de imaginare ar fi, fac parte din lumea experienței sale și, în cele din urmă, se integrează și în a noastră. Peisajele tratate în imaginile sale sunt strâns legate de făpturile portretizate de ea și nu pot fi judecate decât în raport cu ele. Figurile sale au osatura constructivă a geometrizării moderne, îmbinată cu singularizarea tipurilor și universurilor lor sufletești. Translația de la pictura in ulei – pe care o abandonează relativ repede – la gravura în lemn și linoleum, se sprijină pe caracterizări în conture abrupte, colțuroase, sintetice, amintitoare ale gravurii expresioniste germane. În perioada deplinei maturizări, desenul ei se îmbogățește cu noi tipuri de delimitare a volumelor, mai învăluitoare, integrând direcții mai ample, venite în sprijinul unor portretizări cu înclinații meditative și definiții bogat nuanțate. Folosind un amalgam cu totul personal de tehnici – pastel, pastel gras, tuș, guașe, tempera, cărbune – ea creează o magmă picturală de rară expresivitate în materialitatea ei originală, concurând din plin la configurarea universului său personal. Figurile Evei Cerbu rămân prezențe puternice, greu de înlăturat, cu gânduri și stări de spirit indefinibile și totuși cu mare impact asupra privitorului. Ele nu pot fi uitate.”

 

Sursa: https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/eva-cerbu-august-1924-mai-2008-3090295