mai 2018

Expoziție temporară la muzeul Cité de la Préhistoire d’Orgnac-l’Aven (Franța)

By Evenimente | Nu are comentarii

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea anunță:

”Vineri, 25 mai 2018, la muzeul Cité de la Préhistoire d’Orgnac-l’Aven (Franța), a avut loc inaugurarea expoziției temporare Entre terre et eau: crises sociales et environnementales dans le delta du Danube il y a 6200 ansˮ.

Acest proiect are ca obiectiv valorificarea rezultatelor cercetărilor arheologice realizate, începând cu anul 2010, de un grup de aproximativ 40 de cercetători români și francezi reuniți în Misiunea arheologică „Delta du Danube”  (coordonată de Cristian Micu – Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și Laurent Carozza – UMR 5602 Geode Toulouse) finanțată de Ministerul Afacerilor Externe din Franța și Ministerul Culturii și Identității Naționale din România.

La evenimentul mai sus menționat au fost prezenți domnul Dan Alexandru Corneanu – Viceconsul Consulatul General al României la Lyon, domnul Laurent Ughetto – Președintele Consiliului Departamental Ardèche, doamna Hélène Debiève – Subprefect, domnul René Ughetto – Primar Orgnac-l’Aven, membrii misiunii arheologice  „Delta du Danube”. Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea a fost reprezentat de domnul Cristian Micu – comisar de expoziție.”

 

 

 

PĂPUȘILE DOBROGEI la Casa Avramide

By Evenimente | Nu are comentarii

Începând cu 18 mai 2018, timp de trei săptămâni, la Casa Avramide din str. Progresului, nr.32, publicul poate viziona expoziția de păpuși create de Elena Orbocea și intitulată sugestiv ”PĂPUȘILE DOBROGEI”.

Iată calea de la inspirație până la expunere:

     ”Dacă intrai într-o cafenea din Tulcea pe la 1900, vedeai, ca şi Nicolae Iorga, „o tărcată expoziţie etnografică“ şi asta pentru „că se înşirau pe scaune, unele lângă altele, căciuli bulgăreşti, căciuli mocăneşti, pălării ţărăneşti, pălării orăşeneşti, fesuri turceşti, turbane tătăreşti şi hainele corespunzătoare“. Acelaşi amestec de naţii şi pe străzi, căci oraşul a cunoscut odinioară paisprezece mahalale ale neamurilor, fiecare cu casele şi bisericile lor.      Tulcea, orașul aflat la porțile Deltei Dunării, este un spațiu pestriț, unde viețuiesc în armonie aceste paisprezece etnii. Ca locuitor al acestui oraș, este imposibil să nu sărbătorești laolaltă: Crăciunul pe nou, Crăciunul pe vechi, Paștele catolic, Bairamul turcesc, Hanukkah evreiască, să nu ai un vecin grec, un coleg de serviciu ucrainean, un prieten tătar, un lipovean de la care să cumperi pește, un aromân de la care să iei brânză, să ceri rețeta de baclavale unei turcoaice iscusite sau să aprinzi o lumânare la biserica armenească.

     Ca vizitator ocazional, nu poți rămâne indiferent la diversitatea și pitorescul locurilor, cu atât mai mult ca sălășluitor în acest oraș.

     Păpușile, și ele în număr de paisprezece, câte una pentru fiecare etnie, au costume inspirate din portul popular tradițional, cu elemente de stilizare după un concept original sunt realizate manual, de la armătură, până la cele mai mici detalii de broderie. Sunt produse unicat, unele modelate din polimer, altele realizate din papier mache, pictate și șlefuite manual.

În România, acest tip de exprimare artistică este încă neexploatat de către creatori, cu toate că în afara granițelor țării este un adevărat fenomen.

Păpușa s-a regăsit în imaginația omului, mai întâi ca obiect sacru, apoi ca jucărie pentru copii și mai târziu, atracție pentru colecționari. Din orice punct al istoriei am privi, păpușa a avut un rol deosebit de important. Primele figurine de lut, oase sau piatră au fost întrebuințate  în ritualurile religioase, apoi au apărut păpușile din lemn, clei,  țesături sau  papie mache, porțelan și mai târziu pluș și plastic, are au stat la baza dezvoltării cognitive a copiilor. La fel de importante au fost păpușile folosite în școlile de anatomie, în atelierele de pictură, în teatru, în modă.  În Evul Mediu, importanta păpușilor a crescut și mai mult, la  curțile nobililor fiind angajați creatori iscusiți. Fetițele nobililor învățau, cu ajutorul lor, cum trebuie să se îmbrace, cum să se poarte, după regulile curților regale. Este cunoscut și faptul că în acea perioadă erau la modă schimburile de cadouri între nobili, oferindu-și păpuși îmbrăcate în ținutele sofisticate ale vremii.

Creatorul de păpuși din toate timpurile  s-a regăsit în legendarul Pygmalion, cel care s-a îndrăgostit de propria creație, o sculptură din fildeș pe care a numit-o Galateea.  A muncit îndelung, cuprins de o inspiraţie fără margini, astfel încât aceasta a ajuns să fie mai frumoasă decât orice altă femeie care trăise sau fusese sculptată vreodată. După ce şi-a pus deoparte dalta şi ciocanul, în faţa sa se află o femeie desăvârşită. Era atât de fermecătoare, încât s-a îndrăgostit nebuneşte de ea. A început să îi aducă daruri, să o dezmierde şi să-i vorbească în fiecare zi. Îi dăruia tot ce gândea că ar putea bucura o femeie, scoici de mare, bijuterii şi flori încântătoare. Afrodita, zeița iubirii, impresionată de atâta pasiune, l-a răsplătit pe bietul sculptor, însuflețind-o pe Galateea.

Asemenea lui Pygmalion, creatorul de păpuși își iubește opera pe măsură ce ea se naște. Pune în ea cele mai cele mai frumoase gânduri, o mângâie, o admiră și îi vorbește. De aceea spectatorul este cucerit la prima vedere. Și tot din același motiv, colecționarul o așează la loc de cinste.

Această formă de expresie, pe lângă dragoste, implică și un volum de muncă destul de mare. Poate dacă am înșirui doar verbele, în ordinea firească a execuției, am face un film imaginar al complexului proces de creație:  a gândi, a desena, a răsuci, a înșuruba,a pili, a șlefui, a bate, a modela, a arde, a decupa, a încălța, a lipi, a picta, a coase, a uda, a coafa, a îmbrăca, a broda, a împleti, a croșeta, a împodobi etc.

Nu vreau să fac abstracție de factorul afectiv: am pus multă iubire în fiecare  și am încercat ”să cresc” de la păpușă la păpușă, învățând chiar de la ele. În timpul conceperii lor, mi-am dat seama că tot ce am deprins de-a lungul timpului, s-a închegat acum. Această expoziție are un rol nu numai de a promova portul popular dobrogean, nu numai de a dezvolta gustul pentru această formă de artă, ci chiar este un mod prin care eu îmi exprim recunoștința pentru ceea ce am învățat și pentru cei de la care am învățat tot ce mi-a folosit pentru a o duce la împlinire.

Primul public care a văzut această expoziție a fost cel spaniol, ”Păpușile Dobrogei”, ajungând în luna aprilie la Madrid. A fost admirată în egală măsură de nativi, cât și de diaspora românească. Mai mult de atât, pentru a fi introduși în tainele realizării unei păpuși, s-au organizat ateliere, inițial patru, însă cererea a fost atât de mare, încât numărul acestora s-a dublat. Au participat adulți și copii deopotrivă, români și spanioli.

În traiectul expoziției, a urmat al doilea punct de oprire, anume la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” București, unde și acolo  păpușile au avut un feedback pe masură dragostei însămânțate în fiecare exemplar. 

Întoarse acasă, la Tulcea, păpușile dobrogene sunt gata să se arate publicului vizitator multietnic, curios poate să se identifice cu ele.”

Elena Orbocea

NOAPTEA MUZEELOR – 19 MAI 2018

By Evenimente | Nu are comentarii

Sâmbătă, 19 mai 2018, începând cu ora 17.30, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea își aduce contribuția, alături de muzeele din România și din alte 30 de țări europene, la evenimentul NOAPTEA MUZEELOR, aflat la a 13-a ediție.

Acest eveniment, care ”contribuie la conturarea identității noastre culturale europene”, dedicat Centenarului Marii Uniri, cuprinde următoarele manifestări, la care publicul este invitat să participe gratuit :

MUZEUL DE ISTORIE ȘI ARHEOLOGIE

PROGRAM : 17.30 – 24.00 (ultima intrare: 23.30)

Publicul poate viziona:

  • Expoziția permanentă care propune o incursiune în istoria nord-dobrogeană
  • Expoziția temporară ”Mircea cel Bătrân și Dobrogea – istorie și artă”
  • Expoziția temporară ”De la Independență la Marea Unire – Marile Bătălii”

Publicul poate participa la activități organizate în cadrul proiectului ”Istoria retrăită” – ediția a III-a, după cum urmează :

  • Sâmbătă, 19 mai 2018, 17.30 – 24.00: Activitatea de reenactement – Omagiu eroilor care au luptat în tranșeele Primului Război Mondial – militarii Regimentului 33 Tulcea, al cărui drapel, la sfârşitul Primului Război Mondial a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a, Ordinul Steaua României cu Spade, panglică de Virtutea Militară
  • Duminică, 20 mai 2018, 11.00 – 15.00: Activitatea de reenactement ”Dacii și romanii la Gurile Dunării” care urmărește recrearea unor fragmente din viața cotidiană, civilă și militară din perioada getică, romană

 

CENTRUL MUZEAL ECOTURISTIC ”DELTA DUNĂRII”

PROGRAM: 17.30 – 24.00 (ultima intrare: 23.00)

Publicul poate viziona:

  • Expoziția permanentă ce prezintă în principal elemente caracteristice patrimoniului natural existent în Rezervația Biosferei Delta Dunării și acvariul
  • Expoziția temporară de fotografie: ”DOBROGEA – ROMÂNIA, între stepele iberice și anatoliene”
  • Expoziția temporară de fluturi exotici: ”Splendori din natură – FLUTURII”
  • Expoziția temporară de lucrări artistice realizate de preșcolari și elevi în cadrul parteneriatelor școlare : ”Natura – prietena mea”
  • Expoziția temporară de desene realizată de copii: ”Natura – izvor de inspirație și creativitate”

 

COMPLEXUL MUZEAL DE PATRIMONIU CULTURAL NORD-DOBROGEAN

MUZEUL DE ARTĂ

PROGRAM : 17.30 – 24.00 (ultima intrare : 23.30)

Publicul poate viziona:

  • Expoziția permanentă – un bogat tezaur artistic de pictură, sculptură, icoane, artă decorativă
  • Filme artistice în cadrul Cinematecii de Artă

 

CASA AVRAMIDE

PROGRAM : 17.30 – 24.00 (ultima intrare: 23.30)

Publicul poate viziona:

  • Expoziția permanentă care oferă, într-o viziune expozițională modernă, elemente legate de istoria modernă a orașului Tulcea, povestea familiei Avramide și pune în valoare spectaculoase obiecte de patrimoniu din colecțiile Institutului de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea
  • Expoziția de pictură EUGENIU BARĂU
  • Expoziția temporară de păpuși ”PĂPUȘILE DOBROGEI”, creator Elena Orbocea

Publicul își poate lărgi cunoștințele și dezvolta abilitățile participând, în intervalul 17.30 – 22.00, la:

  • ARTA OBSCURĂ – Atelier de desen
  • Atelier de imprimare în arta linogravurii

 

MUZEUL DE ETNOGRAFIE ȘI ARTĂ POPULARĂ

PROGRAM : 17.30 – 24.00 (ultima intrare : 23.30)

Publicul poate viziona:

  • Expoziția permanentă ”Multiculturalitate dobrogeană”
  • Expoziția permanentă în aer liber ”Ocupații și meșteșuguri”
  • Expoziția temporară ”Portul popular – valoare identitară”
  • Moment artistic susținut de elevii coordonați de doamna profesoară Georgeta Nichifor (ora 19.00)

 

MONUMENTUL PALEOCREȘTIN DE LA NICULIȚEL

PROGRAM: 17.30 – 22.00

Publicul poate viziona:

  • Expoziția permanentă
  • Expoziția temporară de icoane de patrimoniu ”Icoana – cale spre înviere”

 

Detalii despre expoziții și activități: www.icemtl.ro , https://www.facebook.com/ICEM-TULCEA-488819324511901/

 

ZIUA EUROPEI 2018 sărbătorită la Muzeul de Istorie și Arheologie

By Evenimente | Nu are comentarii

 

În perioada 9 – 10 mai 2018, la Muzeul de Istorie și Arheologie din Parcul Monumentul Independenței se va desfășura manifestarea ”Europa și Centenarul Marii Uniri”, organizată cu ocazia ZILEI EUROPEI 2018.

Organizatori: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea și Centrul EUROPE DIRECT Galați.

Ce spun organizatorii :

”Împreună cu preșcolari și elevi din ciclul primar și gimnazial de la Școala ”Grigore Antipa” Tulcea, Şcoala Gimnazială Mihail Kogălniceanu și Școala Gimnazială Valea Nucarilor vom desfășura activități și jocuri care aduc în prim-plan cultura, tradițiile și simbolurile naționale și ii ajută pe copii să înțeleagă locul românilor în Europa, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene.        

Premiile (broşuri, pliante, simboluri europene) pentru toți participanții sunt  oferite și în acest an de  Centrul Europe Direct Galaţi.

LUCRAREA LUNII MAI 2018 la Muzeul de Artă

By Evenimente | Nu are comentarii

În luna MAI 2018, Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2 atrage atenția publicului cu o lucrare aparținând colecției proprii de pictură: „Cișmigiu”, autor Samuel Mützner (1884-1959).

„S. Mutzner se defineste un indragostit al culorii, un om ce patrunde pretios si rafinat comorile luminii armonizate cu viziunea sa de artist”

– Ionel Jianu, „Rampa”, 1931

 

”Născut la București la 13 decembrie 1884, viitorul pictor urmează Școala de Belle Arte, avându-i printre profesori pe Eugen Voinescu și George Demetrescu Mirea. La 15 ani este trimis la Munchen, unde rămâne puțin timp, după care pleacă la Paris, unde urmează cursurile Academiei Julian cu Jean Paul Florens. În 1912 deschide o expoziție la Ateneul Român cu lucrări realizate în Franța și Algeria, după care urmează o perioadă de călătorii până în 1919 (Japonia, Statele Unite, Venezuela, Coreea, Filipine, Ceylon). Lucrările din aceasta perioadă intră în prestigioase colecții (Regina Maria, Zambaccian, Sadoveanu, Dona, Malaxa etc.). În 1923 se căsătorește cu pictorița Rodica Maniu, sora poetului Adrian Maniu, alături de care va trăi și va lucra în următoarele peste trei decenii. Preocupat de valențele plastice ale naturii, Samuel Mutzner elaborează după 1923 o serie masivă de opere cu tematică țărănească. De la descrierile naturaliste pictorul va ajunge, la apogeul carierei sale, la lucrări de mare expresivitate, personajele sale căpătând multă veridicitate și spontaneitate. În preajma celui de-al doilea război mondial, pictorul, silit la izolare din cauza reacțiilor antisemite, traversează o perioadă dificilă. După război, va fi o vreme profesor la Institutul de Arte Frumoase. În ultima perioadă a vietii domină peisajele bucureștene, natura căpătând în pânzele sale maxime doze de expresivitate. Pictorul reia în guașe și tempera motive mai vechi, subliniind transparența și vaporozitatea subiectelor.

În Jurnalul său, pictorul (doborât de boală în 1959) scria: „Țin să arăt că subiectele care au mișcat sufletul meu nu sunt determinate de un fapt divers, anecdotic, ci vin din acel îndemn lăuntric ce stârnește reculegerea în fata frumuseții naturii”.

 

 

 

Sursa: https://romanialibera.ro/cultura/arte/albumul–samuel-mutzner–1884-1959—de-rodica-marian–22317