Colecția de ștergare a Muzeului de Etnografie și Artă Populară este alcătuită din 2385 piese ce aparțin diferitelor populații din această zonă. Prin funcția lor decorativă, ștergarele din Dobrogea se încadrează în tipul de „ștergare de perete”. Același tip de ștergar (local „peschir”), de formă dreptunghiulară, îl întâlnim la români, bulgari, greci și ucraineni, dovada a unui fenomen caracteristic zonei de conviețuire etnica.

Realizat la războiul de țesut, din bumbac și borangic, ștergarul este decorat la capete cu motive alese, de asemenea, la războiul de țesut.

Reprezentarea stilizată și geometrizantă a motivelor cât și denumirile lor sugestive (unda apei, morișca, pomișorii, coronița, calul, calul și călărețul, fetele, steaua) relevă o transfigurare artistică a naturii și a preocupărilor cotidiene. Ștergarele populației turcești și tătărăști sunt de formă dreptunghiulară („geaulac”) și de formă pătrată („cevre”). Aceste piese erau utilizate cu rol decorativ doar în ceremonialul de nuntă și botez, în restul timpului fiind păstrate ca zestre.

În ornamentica ștergarelor turcești și tătărăști distingem motive tipic orientale: panseaua, zambila, chiparosul, floarea și fructul de rodie, sacsaia s.a. Motivele sunt brodate, în genere, cu fir de mătase, cu fir metalic auriu și argintiu. Colecția de ștergare cuprinde piese realizate atât la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea cat și piese de creație contemporană.